După Revoluție am renunțat la intreprinderi, dar am făcut multe lăcașuri de cult

În municipiul Zalău și-au găsit până anul acesta locul nu mai puțin de 29 lăcașe de cult. Dintre cele 29 de locuri de închinare, 13 sunt biserici ortodoxe, ceea ce înseamnă că avem în orașul Zalău biserici ortodoxe în proporție de 44 la sută. Din cele 16 biserici care nu sunt ortodoxe, una este romano-catolică, două servesc credincioșilor greco-catolici, două reformate, cinci baptiste, trei penticostale, una adventistă, una a Martorilor lui Iehova și una evanghelică.
Înainte de anul 1989, an în care regimul comunist a lui Nicolae Ceaușescu a dispărut din România, în urbea de la poalele Meseșului existau doar opt lăcașuri de cult, dintre care două erau în satele care astăzi aparțin de Zalău, Stâna și Ortelec. Astfel, în municipiu existau doar șase lăcașuri de cult, respectiv trei biserici ortodoxe (n.r. – cu cea din Ortelec care a servit o bună parte din timp și greco-catolicilor), una romano-catolică, una reformată, una penticostală (n.r. – cea din Stâna) și două baptiste.

Zalăul are doar două biserici construite în secolul XIX

Considerăm Biserica Ortodoxă “Sfinții Mihail și Gavril” ca fiind cel mai vechi lăcaș de cult din municipiul Zalău deși în momentul începerii construcției Ortelecul nu era cartier al Zalăului. Biserica s-a finalizat de construit în 1840.
Dacă ne referim strict la orașul Zalău, fără satele care astăzi îi aparțin sub formă de cartiere, cea mai veche biserică din urbe este Biserica Romano Catolică “Sfânta Treime”.
Cosntrucția bisericii a fost începută în anul 1878, deși era prevăzută printr-un ordin regal emis de regealitatea de la Viena încă din 1780.

Din 1900 până în 1989 au mai apărut doar șase biserici

Între anii 1900 – 1989 în municipiul Zalău au luat naștere alte șase biserici. Primul lăcaș de cult care a luat ființă a fost Biserica Reformată, de pe strada Andrei Șaguna, ce servește astăzi credincioșilor de etnie maghiară din Zalău. Anul începerii construcției bisericii a fost 1904, iar ca an inaugural este menționat anul 1907. Deși biserica a fost construită abia în 1904, primele atestări documentare despre viața religoasă de pe colina din centrul Zalăului datează din 1246.
În anul 1925 apare prima biserică ortdoxă din Zalău. Biserica Ortodoxă “Sfânta Treime” care este amplasată în apropiere de colina cu biserica reformată a fost construită între anii 1925-1927. Biserica cu hramul “Sfânta Treima” este primul lăcaș de cult românesc din Zalău.
Cinci ani mai târziu, în 1930 începe construcția celei de-a doua biserici ortodoxe din Zalău. Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, construită între 1930-1934. Biserica de lângă piață este ultima ortodoxă construită în Zalău până la căderea regimului comunist.
După o pauză de peste 50 de ani, în orașul Zalău iau ființă alte trei biserici, Biserica Baptistă numărul unu (1981), Biserica Baptistă Maghiară (1984) și Biserica Penticostală Stâna (1988).

În anii ‘90, anul și biserica

După căderea regimului comunist, în Zalău au început să apară biserici ca ciupercile după ploaie. Prima biserică la care s-au început lucrările imediat după ‘89 a fost Complexul Cultural Spiritual “Sfânta Vineri”. Construcția complexului spiritual a început în 1989. Nici în prezent nu s-a finalizat lucrarea. O altă biserică începută în 1989 a fost biserica penticostală Betel, loc de închinare ce a primit binecuvântarea în 1992.
Imediat după evenimentele din decembrie ‘89 a început construcția bisericii baptiste din Ortelec, menționată pentru prima dată în documentele oficiale în anul 1990. În anul 1993 începe construcția bisericii ortodoxe “Adormirea Maicii Domnului” din Stâna. Biserica a fost sfințită zece ani mai târziu, în 2003.
În anul 1994 începe construirea primei bisericii greco-catolice din Zalău. Biserica “Sfânta Treime”. Construcția bisericii greco-catolice a durat cinci ani, din 1994 până în 1999.
Capela “Sfântul Ioan Botezătorul” din curtea Spitalului de Urgență Zalău a fost construită și sfințită în anul 1995. Istoricii menționează că în urma revoluției din 1989, s-a simțit nevoia de apropiere între statul laic și Biserică, de aceea, pentru a alina suferința bolnavilor, s-a hotărât construirea capelei ortodoxe.
Un an mai târziu, în 1996 a început construcția bisericii cu hramul “Sfântul Arhidiacon Ștefan” din cartierul Brădet. Construcția bisericii a durat 14 ani, din 1996 până în 2010.
Pentru că comunitățile religioase de baptiști și penticostali nu s-au putut înțelege pe cele trei biserici existente pentru cele două culte din oraș până în 1997, s-a hotărât construirea altor trei biserici. Ruptura dintre baptiștii care se adunau la Biserica Numărul Unu, a făcut ca în anul 1997 să înceapă construcția a două biserici baptiste, Golgota și Speranța. Biserica Baptistă Golgota a fost finalizată în anul 2001, în timp ce Biserica Baptistă Speranța situată în apropierea Galeriei de Artă “Ioan Sima” a fost terminată în anul 2004. Tot în 1997 începe construcția Bisericii Penticostale Noua Speranța din Dumbrava, ca o necesitate spirituală pentru credincioșii cultului penticostal, care nu se regăseau în cadrul Bisericii Penticostale Betel din Brădet. Noua biserică penticostală a primit binecuvântarea în anul 2001.
În anul 1998 începe construcția celei de-a doua bisericii reformate din Zalău, situată în cartierul Dumbrava. Biserica a fost inaugurată în anul 2004. Un an mai târziu, în 1999 începe construcția Capelei “Sfântul Ioan Botezătorul” din incincta Unității Militare Zalău. stop_coloana Biserica a fost sfințită un an mai târziu în 2000. Tot în 1999 începe să se construiască și biserica greco-catolică “Sfinți Petru și Pavel” de lângă Piața Agro-Alimentară din Dumbrava. Asemenea Capelei, biserica a fost finalizată în anul 2000.

Noul mileniu nu a adus schimbări în viața spirituală a Zalăului

Anul 2000 a însemnat și trecerea în mileniul doi. Un mileniu considerat de cei mai mulți, mileniul tehnologiei ce va fi dominat de știință, nu de viața religioasă. Acest aspect susținut de oamenii de știință nu s-a regăsit însă și în concepția comunității religioase din Zalău.
Șase biserici se construiesc în zece ani. În anul 2001 începe construcția bisericii ortodoxe cu hramul “Pogorârea Duhului Sfânt”, lăcaș de cult ce a fost definitivat în 2010, dar sfințit în anul 2003. Un an mai târziu, în anul 2002 începe construcția altei biserici în cartierul Dumbrava. Nici până în prezent Biserica Ortodoxă “Nașterea Maicii Domnului” nu a fost finalizată.
În 2003 apare cultul Martorii lui Iehova și la Zalău. Construcția Săli Regatului Martorilor lui Iehova se termină tot în același an. Anul 2005 aduce o nouă ruptură între credincioșii penticostali. Cultul creștin evanghelic apare la Zalău. Nu puțini au fost adepții noi teorii creștine puse în practică de pastorul Constantin Joldeș care adună sute de penticostali și baptiști în lăcașul de cult de pe dealul Sărmaș. Cultul creștin evanghelic își finalizează biserica în 2007.
Biserica Ortodoxă “Nașterea Maicii Domnului” este a doua biserică ortodoxă din cartierul Ortelec. Construcția bisericii a început în anul 2006 și a fost finalizată în 2013. Alte două biserici ortodoxe sunt încă în stadiul de construcție. Biserica Ortodoxă “Sfântul Ierarh Nicolae” a început să fie construită în anul 2010 iar în prezent este în stare de construcție. Aceiași situație este înregistrată și la Biserica Ortodoxă “Sfântul Apostol Andrei”.

Ideea lui Taloș, parcuri industriale în tot județul

Deputatul PLR, Mirel Taloș și-a propus ca în anul 2015 să încerce să rezolve problema locurilor de muncă și a locurilor de muncă prost plătite din județul Sălaj. În acest sens, Mirel Taloș a declarat că problema se poate rezolva prin realizarea unor parcuri industriale, asemenea celui din Jibou, în toate orașele din județul Sălaj, mizând pe faptul că în Zalău, Șimleu Silvaniei și Cehu Silvaniei, realizarea unui parc industrial poate conduce la rezolvarea pro-blemelor din industria județului Sălaj. De asemenea, prin realizarea unor parcuri industriale, Taloș vede și o dezvoltare a bugetelor locale.
“Cred că principala pro-blemă din colegiul Zalău, la fel cum este în multe alte județe din România, sunt locurile de muncă și locuri de muncă mai bine plătite. Aici e principalul efort care trebuie făcut. Eu vreau să rezolv această problemă, am adus și o firmă italiană care produce lentile de contact la Zalău, sunt peste o sută de locuri de muncă prin această investiție. Trebuie să ne orientăm spre crearea de noi locuri de muncă, iar cele care sunt în momentul de față să fie mai bine plătite. Una din soluții este deschiderea de parcuri industriale. Așa cum există în Jibou, care știți că e plin. Sunt foarte multe firme care asigură locuri de muncă și venituri la bugetul local în parcul industrial. Un asemenea parc industrial trebuie creat și în Zalău și în Șimleu și în Cehu”, ne-a declarat pe 12 ianuarie, deputatul din colegiul Zalău, Mirel Taloș.

Vegh caută investitori în Cehu Silvaniei

Senatorul din colegiul Cehu Silvaniei – Șimleu Silvaniei, Vegh Alexandru își dorește ca anul acesta să atragă un investitor care să investească în orașul Cehu Silvaniei ca să se poată realiza un parc industrial, orașul Cehu fiind deficitar la capitolul industrie. De asemenea, din punctul de vedere a lui Vegh, ideea de realizarea a parcurilor industraiale în orașele sălăjene este bine venită deși este greu de pus în practică.
“Parc industrial putem spune că la Zalău există, dar ar fi ideal să se realizeze în fiecare oraș. Dar nu știu dacă județul Sălaj poate să asigure în fiecare oraș un parc industrial. La Jibou există unul, doar că trebuie exploatat la maxim, la Zalău putem spune că există, eu văd că ar fi foarte util un asemenea parc în orașul Cehu Silvaniei unde în momentul de față industria este foarte mult rămasă în urmă în sensul că nu prea există industrie în oraș. La Cehu ar fi o bună oportunitatea realizarea unui parc industrial. Acolo există o hală, dacă s-ar găsi un investitor ar fi foarte bine pentru industria locală. Deci Jiboul are parc industrial, la Zalău putem spune că există în zona industrială, la Șimleu nu avem probleme mari din punct de vedere industraial deoarece industria este destul de bine dezvoltată. Eu văd pe anul 2015 și cred că ar fi o realizarea foarte importantă dacă am reuși să găsim un investitor pentru acea hală care este nefolosită și neocupată dar care ar putea să ofere foarte multe facilități pentru orașul Cehu Silvaniei. Realizarea unui parc industrial în Cehu Silvaniei este printre prioritățiile mele pentru acest an, eu chiar de anul trecut am început demersurile în acest sens. Pentru comunitatea din Cehu Silvaniei ar însemna crearea câtorva zeci, sute de locuri de muncă, ceea ce ar însemna o dezvoltare pentru orașul Cehu Silvaniei”, ne-a declarat senatorul Vegh Alexandru.