decembrie 5, 2025
imagine-articol0_44926

Pericopa evanghelică din Duminica a treia după Paști ne pune în față purtarea plină de devotament a sfintelor femei care au slujit pe Domnul, atât înainte, cât și după moartea și învierea Sa. Aceste femei veneau spre mormântul lui Iisus. Nu se gândeau la învierea Lui. Soarele nădejdii lor apusese, și asupra inimilor lor se așternuse noaptea. Neștiind ce se petrecuse la mormânt, ele se apropiau de grădină zicându-și: “Cine ne va prăvăli nouă piatra de la ușa mormântului?” știau că ele nu puteau să o facă, dar și-au continuat, totuși, drumul. Ajungând la mormântul Domnului, spre surprinderea lor, constată că piatra e dată la o parte de la ușa mormântului și, intrând în mormânt, nu văd trupul Domnului, ci doi tineri în veșminte strălucitoare, care le-au spus vestea cea mare- că Domnul a înviat. Pe când ele mergeau să spună apostolilor vestea, le-a întâmpinat Însuși Iisus zicându-le “Bucurați-vă!” Iar ele apropiindu-se, au cuprins picioarele Lui și I s-au închinat. Întorcându-se de la mormânt, au vestit toate acestea celor unsprezece apostoli și celor ce erau cu dânșii. Câteva din aceste vrednice femei sunt amintite în Sfintele Evanghelii cu numele: Maria Magdalena, Maria lui Cleopa (sau cealaltă Marie), Salomeea, Ioana-(soția lui Huza, demnitar la palatul regelui Irod), o tânără numită Suzana, Marta și Maria(surorile lui Lazăr din Betania) (vezi Matei 28,1; Marcu 16,1 și Luca 24,10). Din purtarea acestor vrednice femei, avem multe de învățat. Să reținem că îngerul de la mormântul lui Iisus le-a zis: stop_coloana  ,,știu că voi căutați pe Iisus Cel Răstignit!”-Da! În vreme ce apostolii- cu excepția lui Ioan- s-au risipit; tulburați și înfricoșați peste măsură, ele- femeile- vas slab ,”făptură mai slabă”(I Petru 3,7) au dovedit tărie, curaj, devotament! Mulți au mers după Iisus atâta vreme cât El le apărea drept un făcător de minuni ca nimeni altul. Mulți erau gata să-I devină ucenici atâta vreme cât El era personajul cel mai popular și a cărui faimă trecuse chiar dincolo de hotarele țării Sfinte. Mulți Îl vor căuta după ce au auzit că a înviat din morți. Mironosițele Îl caută însă și atunci când nu-L știau decât ca pe Răstignitul lepădat, batjocorit și disprețuit de toți, mort pe crucea infamă a făcătorilor de rele, Îl caută chiar și la mormânt. Răsplata de care s-au învrednicit, a fost pe măsură: ele au aflat cele dintâi vestea învierii Domnului; ele au văzut cele dintâi pe Iisus Cel Înviat; si ele au dus cele dintâi vestea învierii-chiar și ucenicilor.
Inspirându-se din pilda mironosițelor, și din faptele mari ale trecutului, femeile de azi vor trebui să-și mo-deleze viața în așa fel, încât să merite și ele cuvintele marelui retor păgân, Libanius, din sec.IV: “Priviți, ceruri, ce femei devotate au creștinii!”