Duminică mergem la vot!

Ne alegem primarul, președintele Consiliului Județean, consilierii locali, consilierii județeni, dar și europarlamentarii

 

Duminică, 9 iunie, românii sunt așteptați la urne pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European, dar și pentru a decide cine va ocupa funcțiile de primari, președinți de consilii județene, consilieri locali și județeni în următorii 4 ani. Anul acesta, alegerile europarlamentare și cele locale au loc în aceeași zi, astfel că, la intrarea la urne, vom primi mai multe buletine de vot. Pentru europarlamentare, se poate vota oriunde. În schimb, pentru locale, se va putea vota doar la secția corespunzătoare adresei de domiciliu.

Pregătiri la MAI pentru alegerile de duminică, 9 iunie

Ministerul de Interne anunță că este în grafic cu toate pregătirile pentru alegerile de duminică, 9 iunie. Miercuri, la sediul Ministerului Afacerilor Interne, a avut loc o nouă ședință tehnică pentru pregătirea proceselor electorale. La ședință au participat ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, secretarul de stat pentru ordine și siguranță publică, Bogdan Despescu, secretarul de stat pentru relația cu instituțiile prefectului, Aneta Matei,  precum și reprezentanți ai Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Dezvoltării, Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii, Ministerului Educației, Ministerului Sănătății, Institutului Național de Statistică și Serviciului de Telecomunicații Speciale.

„Suntem în grafic cu toate operațiunile tehnice și financiare prevăzute de lege pentru desfășurarea în bune condiții a procesului electoral – atât ale instituțiilor MAI, cât și ale instituțiilor partenere. Am luat toate măsurile ca procesul să se desfășoare în bună regulă atât din punct de vedere al procedurilor, cât și al mijloacelor și calendarului acțiunilor, precum și în ceea ce privește transportul materialelor electorale înainte și după vot. Am expus încă din prima ședință o serie de principii pe care sunt convins că le îmbrățișăm cu toții: respectarea Constituției, a tuturor legilor, echidistanță, imparțialitate, transparență, legalitate. Am plecat de la aceste principii în organizarea procesului electoral, de la prevederi legale, de la resursele pe care le avem, și asta se va reflecta inclusiv în procedurile pe care le-am gândit, și de la obiectivul pe care îl avem cu toții: de a pune cetățenii români în poziția de a-și exprima liber votul în cele două tipuri de alegeri pe care le avem”, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu.

„În ceea ce privește pregătirile pentru desfășurarea alegerilor din 9 iunie, la acest moment, sunt transmise în teritoriu toate materialele necesare operațiunii de votare”, adăugat Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente.

În cadrul procesului electoral, Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile sale, este responsabil de menținerea și asigurarea ordinii publice la nivel național și în zona secțiilor de votare, precum și de securitatea pe timpul tipăririi, transportului și depozitării buletinelor de vot și a celorlalte materiale necesare votării și de securitatea dosarelor cu rezultatele votării întocmite de birourile electorale din țară, pe timpul transportului acestora la birourile electorale și la Biroul Electoral Central.

Avem de ales 33 de europarlamentari

În 9 iunie 2024, vom alege 33 de membri ai Parlamentului European. Conform legislației europene, toate țările trebuie să utilizeze un sistem de vot care să asigure o reprezentare proporțională, ceea ce înseamnă că numărul de deputați aleși de la fiecare partid politic depinde de numărul de voturi obținut de partid. România folosește un sistem de liste închise, care nu permite modificarea numărului de ordine al candidaților pe listă.

Pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale, pragul electoral reprezintă 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional. Candidaţilor independenţi li se pot atribui mandate dacă au obţinut, fiecare în parte, un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral naţional. Coeficientul electoral naţional reprezintă partea întreagă a raportului dintre numărul total de voturi valabil exprimate şi numărul de mandate de parlamentari europeni ce revin României.

Alegătorii sunt arondați unei secții de votare, în funcție de domiciliu sau reședință. Listele de alegători sunt întocmite în avans. Totuși, dacă te afli într-o altă localitate decât cea de domiciliu/reședință în ziua respectivă, poți vota și la altă secție de votare, caz în care președintele biroului electoral al secției de votare te va înregistra pe listele suplimentare de alegători.

Ne alegem primarul și președintele Consiliului Județean

Tot duminică, 9 iunie, alegem autoritățile administrației publice locale – consilii locale, consilii județene, primari și președinți ai consiliilor județene, primar general al Municipiului București și Consiliul General al Municipiului București.

Mandatul primarilor, membrilor consiliului local, membrilor consiliului județean și al președinților consiliilor județene este de 4 ani.

Primarii comunelor, orașelor, municipiilor, precum și președinții consiliilor județene se aleg prin vot direct, pe circumscripții electorale, prin scrutin uninominal. Consiliile locale și județene se aleg prin vot direct, pe circumscripții electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale.

Cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, până în ziua de referință inclusiv, au dreptul de a alege membrii autorităților administrației publice locale.

Alegătorii pot vota numai la secțiile de votare la care sunt arondați cu domiciliul sau reședința și doar pe teritoriul României. La alegerile locale nu se votează în străinătate.

Cetăţenii români care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală cu mai puțin de 60 de zile înaintea datei scrutinului își vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care își au domiciliul.

Se poate vota cu un act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; carte de identitate provizorie; buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Cum se desfășoară votarea?

Votarea se desfășoară duminică, 9 iunie, între orele 07:00 – 22:00.

La ora 22:00, președintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot.

Alegătorii care la ora 22.00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot, pot să exercite dreptul de vot până la ora 23:59. Doi membri desemnați de biroul electoral al secției de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 22.00, dacă în afara sediului secției de votare se află alegători care așteaptă să își exercite dreptul de vot și constată și monitorizează ordinea în care aceștia au acces în localul de vot, până la ora 23.59.

În secțiile de votare din țară, alegătorii votează în aceleași secții de votare, în același interval de timp, cu aceleași ștampile cu mențiunea „VOTAT”, pe buletine de vot separate, prezența la vot fiind consemnată pe liste electorale distincte pentru cele două tipuri de scrutin.

Alegătorii pot opta să își exercite dreptul de vot numai pentru un singur tip de scrutin sau pentru ambele scrutinuri.

În cazul în care alegătorul care se prezintă la vot la o secție de votare din țară optează pentru participarea la un singur tip de scrutin, președintele biroului electoral al secției de votare sau membrul desemnat de către acesta va bara, în prezența alegătorului, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii din lista electorală permanentă aferentă tipului de scrutin pentru care nu a optat.

Alegătorii care au optat și și-au exercitat dreptul de vot la alegerile din data 9 iunie 2024 pentru un singur tip de scrutin vor mai putea să își exercite dreptul de vot, pentru scrutinul la care nu au optat inițial până la ora închiderii votării. În acest caz, dacă alegătorul se află în localitatea de domiciliu, acesta va vota la aceeași secție de votare, caz în care va semna pe lista electorală permanentă corespunzătoare scrutinului pentru care nu a optat inițial, pe locul barat anterior din rubrica destinată semnăturii, președintele biroului electoral al secției de votare urmând a scrie în dreptul acestuia mențiunea «REVENIRE», să semneze și să aplice ștampila de control a biroului electoral al secției de votare. În cazul în care alegătorul nu se află în localitatea de domiciliu, acesta va fi înscris în lista electorală suplimentară corespunzătoare scrutinului pentru care inițial nu a optat, de la secția de votare unde își poate exercita dreptul de vot, în condițiile legii.

Alegătorul care, din motive obiective, atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secției de votare, poate depune o cerere pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale pentru alegerile pentru autoritățile administrației publice locale

Se recomandă ca depunerea cererilor în preziua votării la birourile electorale ale secțiilor de votare să se realizeze în intervalul orar 18.00-19.00 sau în ziua votării mai devreme de ora 14.00, pentru ca biroul electoral al secției de votare să aibă timpul necesar pentru a asigura procesarea cererilor, deplasarea echipei care însoțește urna specială, votarea și returnarea la secția de votare a respectivei echipe anterior orei 22.00.