La Editura „Caiete Silvane” au apărut, cu sprijinul Consiliului Județean Sălaj și al Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, volumele: „Din cele trecute vremi. Jurnalist la Cluj (1935-1938)”, ediţia a II-a, revizuită, de Corneliu Coposu, și „Monografia familiei Coposu. Între istorie şi memorie”, ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, de Marin Pop. Volumele vor fi lansate sâmbătă, 18 mai, de la ora 16.00, la Căminul Cultural din Bobota cu ocazia manifestărilor dedicate împlinirii a 110 ani de la nașterea lui Corneliu Coposu.
Apărut în colecția „Restituiri”, volumul „Din cele trecute vremi. Jurnalist la Cluj (1935-1938)” a fost alcătuit şi îngrijit de cercetătorul ştiinţific dr. Marin Pop, care semnează și studiul introductiv. „Prezentul volum continuă munca deosebită a reputatului istoric clujean Mircea Popa, care a realizat o selecţie de articole din întreaga operă scrisă a lui Corneliu Coposu, între 1935‑1947 şi după 1990, în lucrarea Corneliu Coposu, «Semnele timpului». Am considerat că perioada clujeană, cuprinsă între anii 1935‑1938, perioada de debut şi ascensiune profesională vertiginoasă a tânărului jurnalist Corneliu Coposu, redactor la ziarul «România Nouă» din Cluj, este una distinctă în cadrul operei sale scrise. Este şi cea mai prolifică, deoarece în paginile ziarului amintit publică în cei aproape trei ani de activitate, respectiv 17 octombrie 1935 – 19 aprilie 1938, când ziarul este desfiinţat de cenzura carlistă, aproximativ 200 de articole. (…) Având în vedere faptul că după instaurarea regimului comunist, Corneliu Coposu a fost marginalizat şi trecut la index, la fel ca întreaga elită interbelică, am considerat că avem datoria morală de a oferi publicului o parte mai puţin cunoscută a operei sale scrise. (Marin Pop)
Volumul „Monografia familiei Coposu. Între istorie şi memorie” de Marin Pop a apărut în colecția „Monografii”. „Lucrarea de faţă îşi propune să introducă în circuitul ştiinţific informaţii despre familia Coposu, precum şi activitatea înaintaşilor lui Corneliu Coposu, pe care le-am descoperit în documentele de arhivă. De asemenea, de un real sprijin ne-au fost informaţiile inedite primite de la distinsele surori, Flavia şi Rodica Coposu.” (Marin Pop)
„Întinsă pe parcursul a două secole, reconstituirea urmăreşte traiectul social al devenirii familiei Coposu într-un cadru istoric specific afirmării naţionale a românilor transilvăneni. Cu toate că îl are în centrul atenţiei pe Corneliu Coposu, mai mult de jumătate din lucrare este dedicată apropiaţilor săi. Pentru a-şi realiza fresca de epocă în care să îşi aşeze personajele, autorul procedează inspirat, creionând genealogic nu doar profiluri istorice, ci şi agendele emancipaţioniste care le-au caracterizat activitatea.” (Virgiliu Ţârău)
„Consider această lucrare deosebită ca o restituire peste veacuri a dragostei şi recunoştinţei generaţiei tinere către cei care au iubit aceste plaiuri, indiferent dacă dăruirea şi sacrificiile lor au pornit de la Glod, Plopiş, Surduc, Cioara, Bobota, Şimleu sau Jibou, tot din Ţara Sălajului au pornit.” (Flavia Coposu Bălescu)