DSP Sălaj dă alarma impotriva virusului Zika

Direcţia de Sănătate Publică Sălaj face recomandări populaţiei privind infecţia cu virusul Zika, ca urmare a faptului că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat urgenţa de sănătate publică de importanţă internaţională (USPII) şi având în vedere că se apropie sezonul cald, propice dezvoltării ţânţarilor.
DSP Sălaj arată că deşi nu există dovezi ale existenţei ţânţarilor din specia Aedes albopictus în afara Bucureştiului, prezenţa acestora în alte judeţe nu poate fi exclusă.
Autorităţile locale trebuie să ia măsuri împotriva ţânţarului Aedes albopictus
În primul rând, DSP transmite că Ministerul Sănătăţii – Institutul Naţional de Sănătate Publică recomandă autorităţilor locale revizuirea planului de combatere a ţânţarilor, astfel încât să se asigure spre utilizare şi substanţe active pentru combaterea ţânţarilor din specia Aedes albopictus şi desfăşurarea de acţiuni de desţânţărizare în zonele cunoscute a fi posibile locaţii de înmulţire a ţânţarilor (zona parcurilor, lacurilor, etc, inclusiv depozite de anvelope), cât şi în jurul spitalelor de boli infecţioase, în care există posibilitatea internării cazurilor suspecte de infecţie Zika de import.
Ce trebuie să facă cetăţenii şi care sunt simptomele
DSP recomandă populaţiei ca, la apariţia manifestărilor clinice ale infecţiei cu virusul Zika, cetăţenii să se adreseze secţiei de boli infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău.
Infecţia cu virus Zika este cauzată de un microorganism din genul Flavivirus, familia Flaviviridae, grupul Spondweni, fiind transmisă prin intermediul ţânţarilor, îndeosebi Aedes aegypti. Perioada de incubaţie variază între 3 şi 12 zile după inţepătura unui ţânţar infectat.
“Majoritatea infecţiilor sunt asimptomatice (60 – 80 la sută). Simptomele bolii sunt de obicei uşoare, cu caracter autolimitat în 4 – 7 zile, fără complicaţii severe sau decese asociate şi o rata scăzută de spitalizare.
stop_coloana Principalele simptome sunt erupţia maculară sau papulară, febră, artralgii, conjunctivită non-purulentă/hiperemie conjunctivală, mialgie şi cefalee. Erupţia maculo-papulară de multe ori apare iniţial pe faţă şi apoi se extinde pe tot corpul. Mai puţin frecvent întâlnite sunt durerile retro-orbitale şi semnele gastro-intestinale.
Nu există profilaxie, tratament sau vaccin pentru a proteja împotriva infecţiei ZIKA. Prin urmare, se recomandă măsuri de prevenire cu caracter personal, pentru a evita înţepăţurile de ţânţari. Există dovezi despre posibilitatea transmiterii transplacentare a virusului de la mamă la făt sau în timpul travaliului unei mame şn faza viremică; de asemenea este posibilă transmiterea pe cale sexuală sau prin sânge şi produse de sânge”, informează DSP Sălaj.
Posibile urmări grave ale infecţiei
Asocierea cu sindromul Guillain-Barre şi alte complicaţii auto-imune neurologice, precum şi microcefalia fetală sau neo-natală din mame eventual expuse la ZIKA în primele două trimestre ale sarcinii au fost notificate pe parcursul celor mai frecvente focare de boală ZIKA (Polinezia Franceză şi Brazilia).
Este nevoie însă de dovezi suplimentare pentru a stabili o legătură de cauzalitate între aceste deficienţe neurologice/de neuro-dezvoltare şi infecţii cu ZIKA, spune DSP Sălaj.