Dreptatea nu-i un foc de paie

Ştia preşedintele Băsescu ce ştia cand anunţa in faţa Consiliului Europei că Romania duce o luptă constantă de combatere a corupţiei şi la frontiere, aducand argumente şi prefigurand ceea ce „se va intimpla undeva in luna februarie”. Filmul (probabil că va fi serial) a debutat la sfarşitul lunii trecute cu arestarea preşedintelui Consiliului Judeţean Argeş. Partea a doua a fost mai fulminantă. Reţinerile de la Vama Siret, prin amploarea operaţiunii şi numărul de invinuiţi au reuşit să starnească incă o dată interesul tuturor, vestea răzbătand mult peste graniţele ţării. Peste 70 de poliţişti şi vameşi au fost luaţi pe sus din Vama Siret sau de prin casele lor şi duşi cu dubela la Bucureşti la DNA. Un semnal destul de puternic care să ajungă şi la urechile oficialilor europeni, care au rămas cu siguranţă cu gurile căscate. Nu la fel au rămas romanii, care au primit in sfarşit confirmarea a ceea ce bănuiau sau ştiau: in vămile romaneşti, şpaga e la ordinea zilei, se imparte cu… ligheanul, iar contrabanda se face chiar şi cu elicopterul statului. Greu de crezut e insă faptul că zecile de poliţişti de frontieră şi vameşi arestaţi ar fi putut să-şi impartă şpăgile din contrabandă după bunul plac, fără să cotizeze nicăieri.
Pană una alta DNA şi-a făcut treaba lăudabil. Putem spune că, in sfarşit, magistraţii au primit libertatea de a curăţa sistemul şi chiar ar fi recomandat ca acţiunile să fie extinse şi la alte categorii de funcţionari ai statului. Teamă mi-e să nu asistăm şi de astă dată doar la reţineri, plimbări cu cătuşele in faţa camerelor de luat vederi, eventual cateva arestări pentru 29 de zile. Pentru că dreptatea nu-i un foc de paie.