Desi Agentia pentru Protectia Mediului Salaj a propus trei arii naturale pentru inscrierea in reteaua Natura 2000, doar cursul mijlociu al Somesului a prezentat interes pentru minister.
In judetul Salaj au fost declarate prin acte normative un numar de 15 arii naturale protejate de interes national. La o suprafata de 3.864,38 km patrati cat are Salajul, cele 15 arii protejate cumuleaza doar o suprafata de 4,84 km patrati. Potrivit obligatiilor ce revin tarii noastre ca stat membru UE, 15 la suta din teritoriul Romaniei ar trebui sa intre sub incidenta preocuparilor de conservare a unor arii cu caracter specific si unic. La nivelul Uniunii Europene a fost creionat programul Natura 2000, in cadrul caruia au intrat doar trei arii protejate din Salaj – Pestera Magurici, Rezervatia de la Racas – Hida si Tusa-Barcau. In anul 2010, alte trei arii protejate au fost propuse sa faca parte din reteaua europeana.
Aceasta retea este instrumentul principal pentru conservarea patrimoniului natural pe teritoriul Uniunii Europene, care are drept scop sa mentina intr-o stare de conservare favorabila o selectie a celor mai importante tipuri de habitate si specii ale Europei. Potrivit Agentiei pentru Protectia Mediului (APM) Salaj, cele trei arii naturale incluse pana in acest moment in reteaua “Natura 2000” sunt Pestera Magurici din localitatea Rastoci, comuna Ileanda; padurile dacice de stejar si carpen (in suprafata de circa 90 de hectare) din cadrul sitului Racas-Hida si padurile de fag (in suprafata de 21 de hectare) din cadrul sitului Tusa-Barcau.
Fagul de la Tusa
O a treia arie protejata inclusa in reteaua europeana Natura 2000 este Tusa-Barcau. Situl, cu o suprafata de 13 hectare, este situat pe teritoriul administrativ al comunei Sag, localitatea Tusa. Aria prezinta pe suprafata sa habitatul comunitar de paduri de fag de tip Asperulo-fagetum, la care se adauga si caracterul sau faunistic si peisagitic, pe suprafata sa afladu-se izbucurile de obarsie a raului Barcau.

Situl Racas – Hida
Aria protejata de la Racas-Hida are o suprafata de 241 hectare si este situată pe teritoriul administrativ al comunei Hida, in apropierea localitatii Racas. Situl cuprinde in procent de 38 la suta habitatul comunitar de paduri dacice de stejar si carpen. Potrivit specialistilor, situl este reprezentativ ca fiind de interes botanic, ecologic si peisagistic, cuprinzand paduri dacice cu Melampyrum bihariense – aflat printre alte maximum 100 situri similare in Europa Centrala, precum si alte specii rare si endemice (Narcissus stellaris, Hepatica transsilvanica, Aconitum lycoctonum ssp. transsilvanicus). Pentru aceasta arie protejata, in vederea conservarii pe termen lung a patrimoniului natural, Agentia pentru Protectia Mediului Salaj impreuna cu Consiliul Judetean Salaj deruleaza un proiect finantat din fonduri europene care are temen de finalizare anul 2012.
Inca trei propuneri pentru Natura 2000
Potrivit informatiilor furnizate de Aurica Grec, directorul APM Salaj, avandu-se in vedere obligatiile ce revin tarii noastre ca stat membru UE, in ceea ce priveste constituirea si consolidarea retelei Natura 2000, in cursul anului trecut pentru judetul Salaj au fost propuse alte trei situri: cursul mijlociu al Somesului, Lozna si Muntele Ses. „Dintre cele trei propuneri facute de noi, doar cursul mijlociu al Somesului a fost trecut in anexa unui proiect de Hotarare de Guvern care se afla publicat pe site-ul ministerului pentru consultare publica”, a precizat Aurica Grec. Cursul mijlociu al Somesului este o arie de protectie avifaunistica de importanta deosebita, pe raza careia exista populatii de pasari considerate ca fiind rare pentru fauna Europei. Comuna Lozna are cinci habitate de interes comunitar (paduri de fag, de carpen, de stejar, paduri balcano-panonice de cer si gorun si paduri dacice de stejar si carpen). De asemenea, Muntele Ses „gazduieste” 16 tipuri de habitate reprezentative de interes european.

Liliecii din Pestera Magurici
Un habitat de interes european il reprezinta Pestera Magurici, din comuna Ileanda, care se contituie intr-un camin pentru cinci specii de lilieci. Pestera Magurici este localizata pe versantul drept al Somesului, in Podisul Somesan, intre Ciocmani si Perii Vadului si se dezvolta pe o suprafata de 507 metri. Pestera este importanta din punct de vedere mineralogic, deoarece in interiorul sau se gasesc raritati mineralogice mondiale si nationale. Potrivit specialistilor, in aceasta pestera au fost identificate cinci specii de lilieci, din care trei sunt prioritare Eurobats, aceasta insemnand ca sunt trecute pe lista privind speciile de lilieci protejate la nivel european. Coloniile de lilieci de aici au sute si chiar mii de indivizi. Pestera reprezinta un loc de hibernare, un spatiu de reproducere si crestere a puilor si un loc de intalnire pentru colonia de imperechere a uneia dintre speciile rare de lilieci, Miniopterus schreibersii.
Alte doua arii protejate, finantate de UE
In prezent, alte doua arii protejate beneficiaza de fonduri europene pentru implementarea unor proiecte care vizeaza conservarea si valorificarea lor. Primaria Plopis a accesat o finantare pentru aria protejata cunoscuta ca „Mlastina de la Iaz”, o rezervatie naturala de tip floristic, faunistic si peisagistic, cu suprafata de zece hectare si o adancime de cinci metri. Importanta stiintifica a mlastinii este una deosebita, constituind un habitat de zona umeda pentru turbarie activa care adaaposteste o specie de plante (muschi de truba) de interes comunitar, vulnerabila. De mentionat ca tot aici se intalneste si o planta carnivora numita popular Iroua ceruluiI.
Un alt proiect pe fonduri europene desfasoara Primaria Balan pentru conservarea si valorificarea ariei cunoscute ca Gradina Zmeilor, localizata in Gilgau Almasului. Situl reprezinta o rezervatie geologica alcatuita din numeroase stanci uriase, asezate intr-o mare dezordine (blocuri, turnuri, stalpi, ciuperci, stanci cu forme de animale). Formele spectaculoase ale acestor formatiuni sunt explicate de specialisti prin alunecarea stratelor de conglomerate si gresii. Apa a avut un rol semnificativ la modelarea acestor roci, iar alunecarile de teren pot cauza modificari ale formelor acestor elemente naturale. Cele mai impresionante sunt doua stanci in forma de prisma numite sugestiv „Zmeul” si „Zmeoaica”. Alte blocuri de piatra au fost denumite sugestiv „Mosu”, „Eva” si „Dorobantul”.

Post Views: 61