DNA a deschis un dosar cu privire la modul în care a fost adoptată, la ceas de seară, renumita Ordonanţă 13 (cea care dezincrimina, printre altele, abuzul în serviciu) şi a constatat nu mai puţin de cinci infracţiuni.
Infracţiunile comise în procesul de adoptare a Ordonanţei de urgenţă numărul 13 sunt: favorizarea făptuitorului; prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului; sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 259 al.1 şi 2 Cod penal); sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri (art. 275 Cod penal) şi fals intelectual.
Pentru cele cinci infracţiuni constatate, DNA a decis disjungerea şi declinarea dosarului la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, spre competentă soluţionare.

DNA prezintă şirul evenimentelor, demn de un scenariu de film

Documente distruse, acte măsluite, hârtii semnate pe genunchi

Concret, spune DNA, la data de 16.01.2017, ministrul Justiţiei a avut iniţiativa modificării Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. A precizat că intenţionează şi promovarea unui proiect privind graţierea unor pedepse. Ministrul şi-a exprimat intenţia ca respectivele modificări să fie transpuse într-un proiect cât mai repede, pentru a fi promovate în şedinţa de Guvern din 18.01.2017, adică peste numai două zile.
Principalele modificări dorite la acel moment de ministrul Justiţiei vizau dezincriminarea infracţiunii de abuz în serviciu, dezincriminarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, modificarea conţinutului constitutiv al infracţiunilor de conflict de interese, modificarea conţinutului constitutiv al infracţiunilor de corupţie: darea de mită, luarea de mită, traficul de influenţă şi cumpărarea de influenţă, modificări ale Codului de procedură penală, printre care se regăseau şi modificări ale modului de sesizare, denunţul şi plângerea.
La solicitarea ministrului, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei a întocmit o notă prin care indica explicit ce decizii ale Curţii Constituţionale ar fi trebuit transpuse în legislaţie, indicând în concret o soluţie pentru fiecare modificare.
Totodată, personalul de specialitate a opinat însă că este imposibil a justifica urgenţa pentru promovarea proiectului de act normativ prin Ordonanţă de Urgenţă.
În cursul zilei de 17.01.2017, s-au întocmit proiectele de OUG privind modificarea Codurilor penal şi de procedură penală, precum şi cu privire la graţiere, renunţându-se la dezincriminarea totală a abuzului în serviciu. În schimb, s-au introdus un prag valoric minim al prejudiciului de două sute de mii de lei, condiţia existenţei unei plângeri penale prealabile precum şi diminuarea pedepselor. De asemenea, s-a renunţat la modificarea infracţiunilor de corupţie clasice, deoarece s-a atras atenţia asupra posibilităţii sancţionării României, care este parte a Convenţiei de la Merida.
La data de 18 ianuarie 2017, aceste proiecte nu au mai fost introduse pe ordinea de zi suplimentară a Guvernului, aşa cum se intenţionase iniţial, iar ulterior au fost publicate pe site-ul Ministerului Justiţiei, pentru a se transmite opinii. Totodată, s-au solicitat puncte de vedere de la principalele instituţii din domeniul judiciar.
După data de 25 ianuarie 2017, aceste opinii au fost centralizate de specialiştii Ministerului Justiţiei, majoritatea fiind critice, atât cu privire la fondul proiectelor, dar şi cu privire la intenţia promovării prin OUG, în sensul că nu erau îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a justifica urgenţa. În toată această perioadă, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei a întocmit şase note prin care exprimau critici la adresa proiectelor amintite.
Cea mai consistentă notă este cea întocmită la data de 27 ianuarie 2017, care conţine peste 30 de pagini şi în care se face o analiză a proiectului de modificare a Codurilor penal şi de procedură penală prin prisma opiniilor exprimate de reprezentanţii sistemului judiciar. Prin această notă, specialiştii Ministerului Justiţiei opinează că nu este oportună promovarea prin Ordonanţă de Urgenţă.

Ziua hoţiei – totul se petrece pe fugă, la ceas de seară

În data de 31 ianuarie 2017, în jurul orei 17.00, Ministerul Justiţiei a solicitat emiterea de avize în vederea promovării unui proiect de OUG pentru modificarea Codurilor penal şi de procedură penală de la cele cinci ministere avizatoare: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul, Consiliul Legislativ şi Consiliul Superior al Magistraturii.
În aceeaşi zi era programată şedinţa de Guvern, având pe ordinea de zi discutarea, în vederea adoptării, a trei proiecte de acte normative privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi privind domeniul fiscal. |edinţa de Guvern a fost programată pentru ora 19.45, întrucât s-a aşteptat redactarea şi transmiterea avizului de la Consiliul Suprem de Apărare al ţării (CSAT), referitor la proiectele de buget.
Cu referire la OUG de modificare a Codurilor, care nici nu figura pe ordinea de zi, până la ora programată iniţial pentru şedinţa de Guvern au fost transmise către Secretariatul General al Guvernului doar avizul Ministerului Afacerilor Interne şi cel al Consiliului Legislativ, adică doar două din cele cinci avize necesare. Ministerul Afacerilor Interne a comunicat un aviz strict referitor la infracţiunile din domeniul circulaţiei rutiere. Consiliul Legislativ a transmis un aviz cu observaţii. Acest aviz atrăgea atenţia asupra insuficientei motivări a caracterului de urgenţă a proiectului de OUG pentru modificarea Codurilor.
Referitor la avizul solicitat Consiliului Superior al Magistraturii, trebuie precizat că această solicitare a fost înregistrată în jurul orelor 17.00, stabilindu-se ca termen de emitere a avizului, a doua zi, 1 februarie 2017, ora 9.00, fără nicio precizare cu privire la şedinţa de guvern din 31 ianuarie 2017. Mai mult, s-au trimis către CSM două forme ale proiectului de act normativ pentru modificarea Codurilor, respectiv sub forma ordonanţei de urgenţă şi sub forma proiectului de lege. Deşi nu a fost trimis un aviz de la CSM, reprezentanţii Ministerului Justiţiei au ataşat avizul negativ al instituţiei, emis însă pentru forma proiectelor aşa cum fuseseră publicate în data de 18 ianuarie 2017, deşi între timp apăruseră modificări de substanţă, dintre care sunt de amintit introducerea unor cauze de nepedepsire în cazul abuzului în serviciu şi a favorizării făptuitorului.
Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis un aviz formal, ministrul de resort semnând proiectul de act normativ pentru modificarea Codurilor chiar în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat “pe loc” acest aviz.
În privinţa avizului Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, acesta a fost finalizat în jurul orei 20.00, fiind asumat de ministrul de resort care l-a semnat. stop_coloana Acest aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri a fost înregistrat şi ştampilat la cabinetului ministrului pentru Relaţia cu Parlamentul, căpătând caracter de act oficial. Imediat după înregistrare, semnare şi ştampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungând la Ministerul Justiţiei în jurul orei 20.02, faxul fiind înregistrat cu ştampilă şi număr de înregistrare, conform metodologiei, astfel că a devenit, la rândul său, un act oficial.
Acest prim aviz al Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul era intitulat aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri. Conform metodologiei, în acest caz, proiectul de OUG pentru modificarea CP şi CPP trebuia modificat în sensul celor solicitate de MRP sau se renunţa la adoptarea în forma OUG şi se iniţia ca proiect de lege care era trimis Parlamentului României. Acest aviz a fost predat de reprezentanţii Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul către reprezentanţii Ministerului Justiţiei.
Între orele 20.00 şi 21.00, la sediul Guvernului, au avut loc discuţii tensionate cu privire la avizul Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, între reprezentanţii acestui minister şi reprezentanţii Ministerului Justiţiei. În final, reprezentanţii Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul au fost convinşi să modifice avizul iniţial, astfel că, în intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a CP şi CPP.
Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost finalizat în jurul orelor 21.10 – 21.15, fiind înregistrat, semnat, ştampilat şi transmis prin fax către Ministerul Justiţiei, unde a fost înregistrat cu acelaşi număr ca şi primul aviz.
|edinţa de guvern prevăzută pentru ora 19.45 a fost amânată până în jurul orei 21.00 din cauza nefinalizării avizului de la Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul cu privire la proiectul de OUG pentru modificarea Codurilor penal şi de procedură penală, deşi OUG 13 nu era menţionată pe ordinea de zi şi nici nu se solicitase suplimentarea ordinii de zi. Întreaga şedinţă de Guvern a durat între 15 şi 25 minute.
În timpul şedinţei, după ce s-au discutat şi adoptat proiectele de acte normative privind bugetul de stat, ministrul Justiţiei a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu trei proiecte, printre care şi proiectul OUG pentru modificarea codurilor penal şi de procedură penală. Proiectul OUG nr 13/31.01.2017 a fost aprobat de guvern, constatându-se formal existenţa avizelor, deşi cel de la CSM era un aviz pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat doar printr-o simplă semnătură, iar primul aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri al MRP (care ar fi blocat adoptarea OUG 13/2017) nu a fost ataşat la dosarul de avize.
Cel de-al doilea aviz de la MRP, în original, a fost preluat de reprezentanţii Ministerului Justiţiei chiar în seara zilei de 31 ianuarie 2017, însă a fost înregistrat la nivelul Ministerului Justiţiei abia a doua zi, 1 februarie 2017, la acelaşi număr cu primul aviz de la MRP, cel cu observaţii şi propuneri.
Pe parcursul urmăririi penale au rezultat probe în sensul că primul aviz, cel cu observaţii şi propuneri, transmis prin fax de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul către Ministerul Justiţiei, a fost distrus în interiorul Ministerului Justiţiei. De asemenea, şi originalul primului aviz cel cu observaţii şi propuneri, emis de Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul şi predat reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, a fost sustras, la acest moment nemaifiind identificat în rândul documentelor existente în cadrul Ministerului Justiţiei.

S-au distrus probele şi s-au fabricat documete acoperitoare pe parcursul investigaţiilor DNA

Pe parcursul urmăririi penale, sesizându-se că sunt puse întrebări de către procurorii DNA cu privire la circuitul documentelor în cadrul Ministerului Justiţiei, cu referire şi la avizele de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul, transmise prin fax sau oficial, au fost făcute menţiuni nereale în condica de predare – primire de la cabinetul ministrului Justiţiei cu privire la primul aviz transmis prin fax de la MRP şi înregistrat oficial cu număr şi ştampilă la nivelul Ministerului Justiţiei. De asemenea, există date că ar fi fost plăsmuite şi alte documente care să justifice menţiunile nereale din condica de predare primire de la cabinetul ministrului Justiţiei.
Astfel, în raport de aceste aspecte, s-a apreciat că este oportună extinderea urmăririi penale, sub aspectul săvârşirii următoarelor infracţiuni: sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, în raport de distrugerea primului aviz transmis prin fax de la MRP şi înregistrat oficial la nivelul Ministerului Justiţiei, precum şi de sustragerea originalului acestui prim aviz al MRP ce a fost predat reprezentanţilor Ministerului Justiţiei; sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri şi fals intelectual, în raport de menţiunile reprezentând atestări ale unor date nereale, realizate pe parcursul desfăşurării urmăririi penale, în cuprinsul condicii de predare-primire de la cabinetul ministrului, precum şi cu privire la întocmirea altor documente care să ateste nereal respectivele menţiuni.
Având în vedere că, din analiza actelor de urmărire penală, rezultă indicii cu privire la săvârşirea unor infracţiuni, respectiv favorizarea făptuitorului, prezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri şi fals intelectual, şi întrucât aceste infracţiuni nu intră în sfera de competenţă de Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu referire la aceste cinci infracţiuni cauza se va disjunge şi se va declina spre soluţionare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

DNA confirmă că protestatarii
au avut dreptate: guvernanţii
au comis infracţiuni noaptea,
ca hoţii

Adoptarea Ordonanţei de urgenţă numărul 13 a dat tonul celor mai ample proteste din România post-decembristă. Sute de mii de oameni au ieşit în stradă, zi de zi, în numeroase oraşe din ţară, pentru a cere demisia unui guvern care, spuneau protestatarii, a furat şi a minţit.
Chiar dacă au mai pierdut din intensitatea de acum două, trei săptămâni, protestele nu s-au terminat încă. “n capitală şi în marile oraşe, oamenii continuă să iasă în stradă. “Rezistăm. Continuăm”, este sloganul manifestanţilor care cer demisia Guvernului Grindeanu şi curăţarea clasei politice de penali.
Dumincă seara, pentru a 27-a zi consecutiv, aproximativ 5,000 de oameni s-au adunat în Piaţa Victoriei din capitală şi au format steagul Uniunii Europene.

Post Views: 75