Dispar 40.000 de bugetari? Avantaje şi riscuri

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat, luni, că reforma administrației locale prevede reducerea a peste 40.000 de posturi, ceea ce ar aduce economii anuale de 2,2 miliarde de lei.

Totodată, el propune redistribuirea de fonduri de la alte ministere pentru finanțarea tuturor proiectelor din programul „Anghel Saligny”, pentru care este nevoie de 4,5 miliarde de lei până la finalul anului.
Anunțul ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, privind tăierea a peste 40.000 de posturi din administrația locală este, din punct de vedere bugetar, una dintre cele mai ambițioase măsuri de restructurare din ultimii 15 ani.

Cu o economie estimată de 2,2 miliarde lei anual, Guvernul marchează o schimbare de direcție după ani în care personalul din instituțiile publice a crescut constant.

Măsura vine pe fondul unei presiuni bugetare ridicate, cauzată de creșterea cheltuielilor cu salariile în sectorul public și de deficitul bugetar mare, situație care a forțat Guvernul să caute reduceri de costuri. În multe primării mici, numărul de angajați a depășit nevoile reale, iar raportul de eficiență a scăzut sub nivelul optim raportat la populație.

Un exemplu elocvent este Poliția Locală, unde peste 4.000 de posturi vor fi eliminate, semnalând o reevaluare a rolului și utilității acestui corp.

Printre avantajele reformei se numără reducerea cheltuielilor recurente, ceea ce lasă un spațiu bugetar de 2,2 miliarde lei/an care ar putea fi redirecționat spre investiții, eficientizarea structurii prin limitarea posturilor vacante și reorganizarea organigramelor, cu posibilitatea de a încuraja digitalizarea și reducerea birocrației, precum și transmiterea unui semnal politic de responsabilitate fiscală din partea Guvernului, care demonstrează disponibilitatea de a adopta măsuri nepopulare pentru echilibrul bugetar.

Totuși, există și riscuri majore: concedierile masive în administrația locală pot genera tensiuni sociale și politice, mai ales într-un an electoral; aplicarea reducerilor pe criterii procentuale poate duce la pierderea unor angajați competenți, nu doar a posturilor neproductive; iar capacitatea administrativă a unor instituții ar putea fi afectată dacă tăierile nu sunt calibrate corect.

Succesul acestei reforme depinde de modul de implementare: dacă se va merge pe principiul „tăiem la grămadă”, calitatea serviciilor publice riscă să scadă, în timp ce o analiză funcțională atentă, adaptată fiecărei instituții, ar putea aduce un sistem administrativ mai suplu și mai eficient.

Reforma propusă de Cseke Attila este un test de disciplină bugetară și de management al resurselor umane, care poate conduce fie la un aparat administrativ mai mic, dar mai performant, fie, în cazul unei aplicări pripite și uniforme, la haos și la pierderea încrederii cetățenilor în serviciile publice.