Subiectul reorganizării administrative este adus din nou în actualitate. De această dată, Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) este cea care vorbește despre necesitatea reducerii numărului de județe și redefinirea noțiunilor de comună și oraș, în vederea restrângerii instituțiilor deconcentrate și, implicit, pentru diminuarea cheltuielilor bugetare.

În calitatea sa de cea mai puternică organizație de promovare a mediului de afaceri și principalul mediator dintre decidentul politic și antreprenorii români, CCIR face un apel către autorități cu privire la problema lipsei banilor de la bugetul de stat.

Se propune reducerea numărului de județe la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori, precum și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori. În acest fel, aparatul bugetar ar fi redus considerabil, iar cheltuielile mult mai mici.

“CCIR își exprimă îngrijorarea față de situația bugetară prezentată de către Ministerul de Finanțe, context în care România riscă să piardă cele mai importante avantaje pe care le are: predictibilitatea și fiscalitatea redusă.

În acest context, CCIR reiterează nevoia urgentă de reorganizare administrativă a României, prin reducerea numărului de județe de la 42 la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5000 de locuitori, precum și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori. Totodată, toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.

În împrejurările actuale, România nu mai este o destinație atractivă pentru investitorii străini din punctul de vedere al forței de muncă calificate și din cauza retrocedărilor făcute haotic. Astfel, România s-ar putea afla în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producție, mai ales în contextul în care multe afaceri și-au început relocarea din Asia. Singura atractivitate pe termen mediu și lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susținută de predictibilitate.

În acestă conjunctură complicată, CCIR consideră că există riscul ca prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce privește acoperirea găurilor bugetare, mediul de afaceri să devină, dacă nu un țap ispășitor, atunci cel puțin o victimă colaterală”, se arată în comunicatul Camerei de Comerț și Industrie a României.

Acestui demers s-au alăturat mai multe organizații patronale și asociații: Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Federaţia Patronală din Industria Materialelor de Construcţii din România (PATROMAT), Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) și Asociaţia Brokerilor din România.

Reorganizare înseamnă mai puțini primari, mai puțini funcționari, mai puțini bugetari. Cine își asumă măsura?

Nu e prima dată când subiectul reorganizării administrative este adus în discuție. În 2016, de exemplu, Dacian Cioloș, premier la acea vreme, vorbea despre necesitatea unei reforme a administraţiei şi a propus inclusiv desfiinţarea administraţiilor judeţene, ceea ce ar fi însemnat, printre altele, ca Sălajul să nu mai aibă consiliu judeţean.

Cioloș susținea că este din ce în ce mai dificil să finanţezi de la bugetul de stat comune și localităţi mici, care nu pot atrage nici finanţări europene, motiv pentru care propunea comasarea unităților administrativ-teritoriale mici într-o structură mai mare, cu posibilități mai bune de dezvoltare.

În 2011, fostul președinte Traian Băsescu susținea că județele ar trebui desfiintate, iar România să fie împărțită în 8 regiuni mari.

În 2019, Victor Ponta, fost premier în mandatul lui Băsescu, actualmente președinte al partidului Pro România, a prezentat un proiect pentru reorganizarea administrativă a țării, în care propunea reducerea numărului de judeţe la 15 și desfiinţarea celor 6 sectoare din Bucureşti, pentru a se mai reduce din cheltuielile necesare pentru a susţine aparatul administrativ. 

Rămâne de văzut dacă politicienii chiar vor pune vreodată în practică o astfel de reorganizare. Oricât de bine ar da discursurile publice pe această temă și calculele economice pe foaie, realitatea din teren va implica și alte lucruri, nu tocmai pe placul membrilor de partid: o mulțime de funcționari vor deveni șomeri de lux, fotoliile de primari, viceprimari, consilieri locali, consilieri județeni se vor împuțina, la fel și numeroasele posturi călduțe și bine plătite din administrația publică și instituțiile de stat. Care partid și-ar permite să își șubrezească poziția în teritoriu, să piardă mandate și funcții cheie, să-și concedieze “lipitorii de afișe” de dragul economiei la bugetul de stat?

Post Views: 363