Din nou in strada, impotriva modificarilor la legile Justitiei
Cel mai controversat pachet de legi, modificarile la legile Justitiei, au ajuns in dezbatere in Parlament. “ncepute miercuri, dezbaterile au continuat si in cursul zilei de ieri, in aceeasi atmosfera tensionata. “n timp ce parlamentarii coalitiei PSD-ALDE se dau de ceasul mortii sa vada trecut un pachet legislativ considerat favorabil coruptiei, cei din opozitie incearca sa impiedice modificarile legislative.
rn
Modificarile la legile Justitiei
sunt, de fapt, o alta OUG 13
rn
Legile Justitiei, facute acum sub obladuirea ministrului Tudorel Toader, dar cu fostul ministru al Justitiei si “parinte” al OUG 13, Florin Iordache, ca sef al Comisiei speciale privind legile Justitiei, sunt considerate a fi o lovitura grava la adresa democratiei si independentei justitiei. “n plus, servesc interesele celor corupti.
“n linii mari, in baza modificarilor la legile justitiei, politicul va avea un amestec evident in actul de justitie, iar separarea puterilor in stat va deveni doar o poveste.
Cea mai contestata masura a fost cea potrivit careia presedintele nu va mai numi sefii de la DNA, DIICOT si Parchetul General, acest lucru urmand a se face la propunerea ministrului Justitiei de catre Sectia de procurori de la CSM. Conducerea acestor institutii s-a dorit a fi una politica, de catre un ministru, oricare ar fi el, numit politic, la randul sau. E logic care ar fi, intr-un astfel de caz, criteriul primordial pentru numirile procurorilor sefi. Propunerea a mai fost “indulcita” apoi, in sensul ca a fost reintrodus presedintele în procedura numirii procurorilor sefi de parchete, însa seful statului nu mai are atributii în revocarea acestora.
De aemenea, trecerea Inspectiei Judiciare de la Consiliul Superior al Magistraturii la Ministerul Justitiei face institutia sa devina o unealta în mâna ministrului. Seful Inspectiei judiciare va fi ales prin concurs organizat de ministerul Justitiei. Adica de un ministru numit politic, care pune un om pe placul sau pentru a controla activitatea magistratilor din parchete si instante.
Directia speciala de anchetare a magistratilor, indiferent de infractiunea de care sunt acuzati, ar deposeda DNA de anumite atributii si ar crea un instrument de presiune asupra magistratilor. Ideea e contrara cu modul de organizare a parchetelor în România, care se înfiinteaza pe categorii de infractiuni (cum este DNA pe anticoruptie si DIICOT pe combaterea crimei organizate), si nu pe categorii profesionale.
Se introduce obligativitatea pentru magistrati de a depune anual declaratii pe propria raspundere ca nu sunt agenti acoperiti ai serviciilor secrete, iar rolul verificarii acestor declaratii revine comisiilor parlamentare de control al SRI si SIE.
Cu alte cuvinte, ministrul Justitiei, om pus si sustinut politic, ar primi, practic, puteri aproape nelimitate, postura din care va fi foarte usor sa ajute persoane politice cu probleme penale, mai ales daca sunt din acelasi partid.
OUG 13, adoptata in februarie “noaptea, ca hotii” si abrogata la scurt timp, la presiunea strazii, avea prevederi asemanatoare, cea mai deranjanta fiind considerata cea privind eliminarea abuzului in serviciu.
rn
Strada reactioneaza prompt
la demersul coalitiei PSD – ALDE
rn
Inceputul dezbaterilor din Parlament pe modificarile la legile Justitiei a fost momentul reluarii in forta a manifestatiilor la Bucuresti. Miercuri seara s-a lasat cu interventia cu gaze lacrimogene a jandarmilor impotriva protestatarilor.
2017 e anul in care, de la cap la coada, romanii au protestat in strada impotriva coruptiei, impotriva clasei politice corupte, impotriva politicienilor cu probleme penale in functii publice.
Protestele au inceput in luna ianuarie, atunci cand, prin OUG 13, ministrul Justitiei de atunci, Florin Iordache, a incercat, printre altele, dezincriminarea abuzului in serviciu. I s-ar fi permis, astfel, coruptiei, sa isi intinda tentaculele in voie, iar autorii faptelor sa scape basma curata. La presiunea strazii, guvernul a decis sa o abroge, tot prin ordonanta de urgenta, si sa-l “sacrifice” pe ministrul Florin Iordache. Doar ca acelasi personaj se ocupa acum indeaproape si de modificarile Legilor Justitiei. Nu a fost destul pentru a pune capat protestelor, romanii continuand sa ceara, in strada, demisia guvernului, precum si eliminarea celor cu probleme penale din functii publice de conducere. Mai bine de doua luni au durat protestele.
Protestele au reinviat in luna august, cu aceeasi ardoare din iarna, dupa ce au fost anuntate modificarile la legile Justitiei. De atunci, protestele s-au repetat in mai multe orase din tara, cu amploare mai mica sau mai mare, duminica de duminica. S-a protestat la Bucuresti, Cluj, Timisoara, Brasov, Sibiu, Iasi, dar si in orasele mai mici, inclusiv in Zalau, impotriva coruptiei, acesta fiind, de altfel, laitmotivul iesirilor in strada.
“n noiembrie, nemultumirilor legate de incurajarea coruptiei de o parte a clasei politice s-au adaugat si cele iscate de “Revolutia fiscala” a guvernantilor.
Blocul National Sindical (BNS) a decis organizarea unui protest în Capitala pe 12 decembrie, alaturandu-se astfel protestelor societatii civile fata de modificarile la legile justitiei, potrivit anuntului facut de Dumitru Costin, liderul BNS.
rn
