Postul Paștelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului Nostru Iisus Hristos și este cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante. Oamenii mai numesc acest post și Postul Mare. Acesta durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor. Anul acesta, Paștele ortodox este pe 2 mai, iar Paștele catolic pe 4 aprilie.

Înainte de Paște, creștinii țin Postul Mare, perioadă care face referire la postul de 40 de zile și 40 de nopți pe care Mântuitorul Iisus Hristos l-a ținut înainte de a începe propovăduirea Evangheliei. Potrivit credinței populare, Postul Paștelui este împărțit în două perioade: postul Păresimilor și postul Paștelui. În acest an, Postul Mare începe în data de 15 martie și se încheie în 1 mai, deoarece în 2 mai marcăm sărbătoarea pascală.

Postul de 40 de zile se încheie vineri, 23 aprilie, înainte de Sâmbăta lui Lazăr (24 aprilie). Sâmbăta lui Lazăr și Duminica Floriilor sunt considerate praznice aparte de către Biserică și de către credincioși, după care urmează Săptămâna Patimilor, care este încadrată într-un regim mai aspru de postire și precede Sărbătoarea Învierii Domnului.

Duminică, 7 martie, a fost lăsata secului de carne. În 14 martie, este lăsata secului de brânză, iar în 15 martie începe perioada propriu -zisă a Postului Paștelui. La o săptămână distanță, pe 22 martie, este și lăsata secului de lactate.

În Postul Mare, creștinii ortodocși adoptă o atitudine spirituală, se roagă și își curăță sufletul, dar nici nu consumă alimentele interzise precum:carne, brânză, ouă, lapte și pește. Pe durata postului, există și dezlegări la pește. Acestea sunt la Praznicul Bunei Vestiri ( 25 martie) și de Florii, în duminica dinaintea Paștelui.

Postul reprezintă reținerea totală de la anumite alimente și băuturi în scop religios și moral. Mai mult, creștinii trebuie să se abțină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoțit de postul sufletesc. Pe toată perioada Postului Paștelui, nu se fac nunți, botezuri sau petreceri. În afara zilelor de post de peste an, nu se fac nunți în zilele Praznicelor Împărătești și nici în ajunul acestora, în săptămâna lăsatului de sec de carne și în săptămâna luminată. Potrivit rânduielilor bisericești, această perioadă de post amintește de suferințele lui Hristos pe cruce. De aceea, în această perioadă petrecerile de orice fel sunt considerate nepotrivite.

Se spune că de la postul propriu-zis pot fi scutiți copiii, femeile gravide, lăuzele și bolnavii, însă asta nu înseamnă că se pot lipsi de postul spiritual și de rugăciuni.

Paștele este sărbătoarea Învierii Domnului, iar calcularea datei la care creștinii îl sărbătoresc ține de două fenomene naturale, unul cu dată fixă (echinocțiul de primăvară), iar celălalt cu dată schimbătoare (luna plină). În Postul Mare, care bate la ușă, creștinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită. Mai mult, aceștia trebuie să se înalțe sufletește prin rugăciunea însoțită de fapte bune.

Post Views: 132