Consiliul Județean Sălaj spune că nu poate să dezvăluie conținutul memoriului ce i-a fost înaintat în vară de arheologul Dumitru Tamba în legătură cu numeroasele nereguli de la Muzeul Județean pe care acesta le deplânge. Asa că memoriul ne-a fost pus la dispoziție chiar de petiționar.
Fostul prefect Dumitru Tamba, acum arheolog la Muzeul Județean de Istorie si Arta Zalău, a depus acest memoriu la Consiliul Județean, în atenția presedintelui Tiberiu Marc, în iulie. Asta pentru că Muzeul Județean este instituție în subordinea Consiliului Județean. Tamba
are mari nemulțumiri despre modul în care actualul director al muzeului administreaza instituția. Din iulie, spune Tamba, Consiliul Județean i-a dat în august un răspuns în care doar îl înstiințează că s-au luat la cunostință faptele expuse, iar de atunci… nimic. Luna trecută, purtătorul de cuvânt al Consiliului Județean, Sebastian Olaru, spunea doar că instituția “are în derulare o verificare a aspectelor semnalate în petiție, concluziile urmând a fi făcute publice la finalul verificărilor”. Iar finalul verificărilor se lasă asteptat.
Obiecte cu valoare arheologică distruse din nepăsare
“La Porolissum în anul 2014 si 2015 s-au desfăsurat lucrări de restaurare si conservare, fără ca execuția lucrărilor să fie supravegheată de specialisti competenți din partea Muzeului. La ora actuală sunt singurul din instituție, care prin specializarea pe care o am în domeniul arheologiei romane pot da consultație de specialitate în acest domeniu”, se arată în memoriul lui Gheorghe Tamba. “Descoperirea sarcofagului de la Porolissum a fost întâmplătoare. Un sofer pe buldoexcavator care săpa a văzut piesa si a avut grijă să nu o spargă, pentru că la santier nu era niciun arheolog care să îndrume muncitorii. Nu acelasi lucru s-a întâmplat si la Buciumi, unde o inscripție din timpul Împăratului Caracala a fost spartă de muncitorii neatenți, tot din cauză că pe santier nu se afla niciun arheolog”, explică Gheorghe Tamba.
Muzeul – afacere de familie
Gheorghe Tamba scrie în memoriul său si despre faptul că cei care conduc instituția si sunt în forurile unde se iau decizii sunt neamuri si prieteni buni.
“Pentru a putea dispune de tot ce se întâmplă în instituție, s-a realizat de către managerul muzeului un cadru de interese comune, de grup, care să permită conducerea instituției după bunul plac, prin abuzuri si ilegalități. Structura formată de doamna manager este realizată din sefii secțiilor Arheologie Prevenivă, respectiv dr. Sanda Băcueț Crisan, si sef secție Cercetare, dr. Horea Pop – care are în subordine pe dr. Ioan Bejinariu, soțul managerului, precum si pe soțul sefului de secție Arheologie Prventivă, dr. Dan Băcuieț Crisan. Avem asadar în muzeu, o adevărată afacere de familie”, scrie în memoriu său Gheorghe Tamba.
Pe lângă acestea, Tamba spune că acum instituția organizează concurs pentru ocuparea funcției de inspector din cauză că contabilul sef, care este soția sefului de la Centrul de Cultură si Artă (altă instituție subordonată Consiliului Județean), nu mai poate ocupa ambele posturi.
Șefi de secții numiți fără concurs
“Șefii de secție au ocupat postul o lungă, foarte lungă perioadă de interimat, peste sapte ani de zile. În anul 2008 au fost numiți sefi de secție interimari. În perioada de interimat, la care facem referire, au dispus cum au dorit de toate prerogativele de sefi. Pentru exagerat de lunga perioadă de interimat au beneficiat de indemnizația de conducere. A se vedea dacă în mod legal au avut dreptul să beneficieze de indemnizația de sef de secție o asa de lungă perioadă. În anul 2013, în primăvară au fost scoase la concurs posturile de sefi de secție. Dr. Horea Pop si dr. Sanda Băcuieț nu s-au prezentat la concurs, dar au fost păstrați în continuare pe post, beneficiind de toate drepturile si prerogativele de sef. Șefii de secție nu au convocat încă nici o întâlnire de lucru cu specialistii pe care ar trebui să-i coordoneze. Conducerea si-o exercită doar prin transmiterea sporadică a unor e-mailuri prin care se solicită anumite rapoarte si atât. În secția de Cercetare, seful de secție care este CS II (n.r. – cercetător stiințific) are în subordine CS I, căruia îI face evaluare, desi îi este inferior ca si pregătire profesională”, scrie Gheorghe Tamba în memoriu.
Comerț la Muzeul Județean cu “pălincă de Porolissum”
Tamba mai acuză conducerea Muzeului Județean că si-a deschis în instituție propria afacere, în care comercializează pălincă fără a fi trecută în gestiunea muzeului.
“În cadrul Complexului Arheologic au fost plantați în timp un număr de pruni. În anul 2014 s-a înregistrat o producție foarte mare, de câteva zeci de tone de fructe recoltate. În mod estimativ ar fi trebuit să se obțină, prin distilare, o cantitate de peste o tonă de țuică. Din datele pe care le cunosc nu a fost contabilizată nici o cantitate în documentele contabile al muzeului. Câtă țuică s-a produs, unde este păstrată si cum este ea gestionată, numai doamna manager dr. Corina Bejinariu cunoaste si soțul acesteia, care, după cum faptele o dovedesc, dispune si se ocupă cu activitatea de livrare spre cumpărător a produsului. Personal cunosc si pot dovedi că au fost comercializate, vândute în mod repetat, cantități de țuică către diversi cumpărători, iar banii încasați nu au intrat în contabilitatea instituției. Toată această afacere, deoarece pentru cei implicați a devenit o afacere profitabilă, trebuie analizată si a se vedea în ce măsură legile au fost încălcate în mod flagrant. stop_coloana Personal pot dovedi că anul trecut, cu acordul sefului de secție Cercetare dr. Horea Pop, au fost duse la Porolissum aproximativ o tonă de prune. Nu cunosc, la nivel de detalii, în ce condiții s-au întâmplat lucrurile. Tona de prune a fost cumpărată sau a fost făcută cadou de seful de secție. S-a ajuns, după cum putem constata, în situația în care se confundă de către cei implicați, proprietatea muzeului, de fapt a Consiliului Județean Sălaj, cu una personală mostenită sau dobândită”, mai scrie în memoriu Gheorghe Tamba.
Directorul se duce la fitness în timpul programului
Gheorghe Tamba o acuză pe Corina Bejinariu că merge în timpul orelor de serviciu la sala de fitness. “Managerul îsi dă silința să se păstreze în formă fizică corespunzătoare, pentru actul managerial la muzeu, sau poate pentru altceva. Deoarece de regulă de diminața până la ora 9 se îngrijeste să-si mențină forma fizică la sala de fitness a complexului Severus, de unde este adusă la servici cu masinile muzeului în timpul programului său. Totul se întâmplă în văzul tuturor angajaților muzeului, a căror prezență la locul de muncă din când în când este ostentativ verificată de conducere. Prezența este strict controlată însă până la un anumit nivel. Chiar participarea angajaților la înmormântări nu se poate face decât cu aprobare de la conducere. Parcă ar fi evenimene frecvente. La finalul anului calendaristic se poate centraliza la câte înmormântări ai fost, sau gradul legăturii participantului cu defunctul”, mai scrie Gheorghe Tamba.
Nuntă la Complexul Arheologic Porolissum
Dumitru Tamba are pe suflet si modul suspect în care a fost organizată o nuntă tocmai în amfiteatrul Complexului Arheologic Porolissum.
“E vorba de o nuntă ce a avut loc azi vară la Complexul Arheologic de la Porolissum. Nuntasii au plătit pentru închirierea site-ului arheologic suma de 100 de lei. Complexul are reguli stricte. Eu stiu că doar cortul în care a fost organizată nunta a costat 5.000 de euro, iar ei au dat Complexul Arheologic pentru suma de 100 de lei. E inadmisibil ce a fost acolo. Doar taxa video – foto la Porolissum e de 100 de lei. Acolo a fost cel mai probabil un acord verbal între prețedinte si cei doi tineri. S-a montat cortul în amfiteatru, a fost evenimentul si apoi totul a dispărut rapid. Legea zice că la orice eveniment într-un asemenea loc trebuie anunțate autoritațile, dar nimeni nu a făcut nimic”, spune arheologul Dumitru Tamba.
Familia care a făcut nunta la Porolissum se numețte Decuseara, Maria si Ionuț. Mireasa chiar a postat pe facebook poze din timpul nunții de la Porolissum, care a avut loc pe 22 august 2015. Cei doi tineri însurăței locuiesc însă în Anglia, în Liverpool.
Am întrebat cum putem să avem acordul de a organiza o nuntă la Porolissum, iar Sebastian Olaru, purtătorul de cuvânt al Consiliului Județean Sălaj, ne-a dat si răspunsul.
“Pentru nunta organizată la Castrul Porolissum există acceptul scris al proprietarului, Consiliul Județean Sălaj, care a fost remis spre stiință muzeului, pe baza acestuia fiind întocmit un regulament de utilizare, adus la cunostința organizatorului evenimentului si asumat prin semnătură de către acesta. Privitor la taxă, a fost încasată doar taxa de fotografiere/filmare evenimente personale în cuantum de 100 de lei, neexistând o altă taxă aprobată de Consiliul Județean Sălaj cu privire la organizarea de evenimente în Complex. Absența unei taxe de acest gen se explică prin faptul că până la ora actuală nu am avut niciodată o solicitare în acest sens. Cu privire la avizele specificate menționăm faptul că nu există reglementări clare în acest sens care să impună obținerea unor astfel de avize. Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice nu face referiri la tipurile de evenimente ce pot fi organizate si nici cu privire la condițiile de organizare ale acestora. În urma evenimentului, muzeul a beneficiat de punerea la dispoziție a materialului foto/video realizat, pe care îl va utiliza în elaborarea viitoarelor instrumente de promovare a obiectivului. Dacă pe viitor vor exista asemenea solicitări Consiliul Județean Sălaj va aproba un Regulament de utilizare si va institui o taxă de evenimente personale, în calitate de proprietar”, transmite Sebastian Olaru.
Consiliul Științific de la Muzeu a fost schimbat
Dumitru Tamba, pe lângă acuzele din memoriu, deplânge modul în care a fost schimbat Consiliul Științific al Muzeului. Acest consiliu are rolul de a lua decizii în Muzeul Județean. Dumitru Tamba este revoltat de faptul că din Consiliul Ștințific nu mai face parte, de exemplu, Camelia Burghele.
“Camelia Burghele este cercetător unu, adică unul dintre cei mai buni cercetători din cadrul instituției. Cu toate acestea, doamna Burghele a fost exclusă din Consiliul Științific, ca în consiliu să poată intra cine doreste doamna manager. Consiliul este cel care coordonează tot ce se întâmplă în muzeu”, spune Dumitru Tamba.
Muzeul si Consiliul Județean nu au încă nici o părere
Am solicitat prin adrese scrise atât Muzeului, cât si Consiliului Județean Sălaj să ne remită punctul lor de vedere referitor la cele denunțate de Dumitru Tamba, dar nici una dintre cele două instituții nu ne-a răspuns încă. Vom reveni cu răspunsurile lor când le vom primi.