Dezvăluiri despre profiturile stoarse din necazul bolnavilor de cancer

Ancheta DNA vizează 11 dintre cele mai importante firme producătoare și distribuitoare de medicamente, care i-au corupt pe medici să le vândă produsele scumpe în detrimentul interesului pacienților

 11 firme mari, producătoare sau distribuitoare de medicamente în țara noastră sunt implicate în ancheta DNA privind medicamentele scumpe prescrise de medici pentru bolnavii de cancer în locul unora mai ieftine, activitate recompensată cu vacanțe de lux pentru cadrele medicale din partea producătorilor, au declarat surse judiciare pentru Agerpres. 

Pe lista firmelor implicate se află Roche România, structura a concernului multinațional ROCHE (producător de medicamente), Actavis SRL (producător și distribuitor de medicamente), dar și Pfizer România SRL (companie biofarmaceutică), Teva Pharmaceuticals România SRL (companie farmaceutică), Novartis Pharma Services (producător de medicamente), Alvogen România SRL (producător de medicamente), Sandoz Pharma Services SRL (companie farmaceutică), Glaxosmithkline România SRL (producător de medicamente), Egis Internațional (companie farmaceutică), Romastru Trading (distribuitor de medicamente), Glenmark Pharmaceuticals SRL (producător de medicamente).
Este vorba, până la urmă, de cei mai mari furnizori de medicamente de pe piața românească și care au dorit astfel să-și maximizeze profiturile în România, o țară cu un nivel ridicat de consum de medicamente. Controalele DNA vizează perioada 2012 – 2015.
În acest dosar s-au efectuat săptămâna trecută percheziții și în Sălaj, la CJAS Sălaj, la Spitalul Județean de Urgență Zalău – secția Oncologie și la domiciliile medicilor oncologi de la spitalul municipal, Pop și Papp.
Controalele au vizat și județele Sibiu, Mureș, Cluj, Bistrița-Năsăud și Timiș, dar și Ilfov și București.
Laurențiu Barna, managerul Spitalului Județean de Urgență Zalău, declara săptămâna trecută că știe despre suspiciuni doar ce a auzit al TV. Medicii trebuie, conform legii, să scrie pe rețetă denumirea substanței active și nu a unui medicament sau altul. Barna declara pentru Graiul Sălajului că medicul are posibilitatea să scrie pe rețetă “sic volo” – adică medicul optează pentru un anume medicament pe baza experienței în domeniu.
Farmacistul Lucia Câlb, care deține o farmacie în apropierea Spitalului Județean de Urgență Zalău, spune însă că nu a întâlnit această opțiune “sic volo” pe nici o rețetă pentru eliberarea medicamentelor oncologice. stop_coloana

Fiscul “și-a băgat nasul” și a dat de urma vacanțelor decontate de producătorii de medicamente în favoarea medicilor; au găsit inclusiv excursii “contrafăcute”

Inspectorii de la Direcția Națională Antifraudă din cadrul ANAF au efectuat o serie de controale la companiile farmaceutice care au fost percheziționate de procurori. Au constatat că o parte dintre contractele pe care le-au semnat aceștia cu agențiile de turism pentru trimiterea medicilor în vacanțe erau fictive.
“DNA a efectuat în lunile martie și aprilie 2015 verificari asupra documentelor prezentate de unele societăți comerciale având ca domeniu de activitate producția și distribuția de medicamente, constatându-se astfel că, în perioada 01.01.2013 – 31.12.2014, acestea au desfășurat relații comerciale cu diverși furnizori, societăți de turism, de la care au achiziționat pachete de servicii pentru anumite persoane, în special medici, cu privire la care există suspiciuni că au prezentat în fapt recompensări aferente sprijinului acordat pentru administrarea către pacienți a produselor pe care le comercializează”, se arată într-un comunicat ANAF.
Reprezentanții ANAF susțin ca au fost înregistrate în evidența contabilă facturi reprezentând contravaloarea unor prestări de servicii turistice, beneficiari fiind în principal medici, unele dintre aceste evenimente facturate în fapt nerealizându-se sau fiind doar decontate unor deplasări cu scop turistic.
“Facturile înregistrate în evidența contabilă de către producătorii și distribuitorii de medicamente au fost emise de societățile de turism în baza unor documente justificative fictive, în baza cărora acestea au beneficiat de dreptul de deducere a taxei pe valoare adăugată. Pe de altă parte, au fost verificate achizițiile înregistrate de producătorii și distribuitorii de medicamente, reprezentând contravaloarea unor studii clinice efectuate de personalul medical din diferite unități sanitare privind monitorizarea pacienților cărora le sunt administrate medicamentele produse de aceste societăți, constatându-se că facturile înregistrate în evidențele contabile au fost emise în baza unor documente justificative sumar, prin care nu sunt detaliate concret activitățile aferente serviciilor prestate, astfel încât nu se poate certifica realitatea lor”, transmite ANAF, potrivit Realitatea.net.