Descoperiri de senzație pe traseul Autostrăzii. Soldații romani mergeau la „spa” la Sutor, pe „autostradă”

Cine ar fi crezut că acum aproape 2.000 de ani, în zona localității Sutor, traficul era la fel de intens ca cel pe care îl anticipăm pe viitoarea Autostradă Transilvania sau că în aceeaşi zonă era un “spa” pentru romani?

Arheologul Daniel Culic, de la Direcția Județeană pentru Cultură Sălaj, a prezentat marți, în cadrul Colegiului Prefectural, detalii uimitoare despre vestigiile scoase la lumină pe șantierul autostrăzii.

Potrivit specialistului, istoria se repetă aproape identic la Sutor. Dacă astăzi acolo se construiește un nod rutier strategic pentru județul nostru, în epoca romană locația găzduia o intersecție de drumuri imperiale masive – veritabilele „autostrăzi” ale acelei vremi. Daniel Culic a explicat faptul că geografia decide întotdeauna, iar la Sutor se construiește acum un nod rutier important exact cum exista unul și acum 2.000 de ani. Arheologii au identificat o arteră care venea de la Porolissum spre Napoca și o altă intersecție care ducea de la Sutor spre Bologa.

Cea mai spectaculoasă descoperire este, fără îndoială, un complex de băi publice civile. Dacă până acum se știa doar de băile soldaților din castru, noile săpături au scos la iveală un „centru spa” destinat cetățenilor de rând. Locul era dotat cu tehnologie de ultimă oră pentru acele timpuri, incluzând bazine cu apă rece, apă caldă și băi de aburi. Un element fascinant este sistemul de tip hypocaustum, adică o încălzire prin pardoseală care reprezintă o invenție a civilizației romane. Pentru o sumă modică, orice cetățean se putea bucura de confortul acestor băi în antichitate.

Arheologii au găsit și urmele unei catastrofe naturale care a „înghețat” timpul la Sutor. Pe malul râului Almaș au fost descoperite mai multe ateliere de ceramică și cuptoare de ars în care vasele au fost găsite exact așa cum au fost lăsate acum două milenii. Se pare că o revărsare bruscă a râului i-a forțat pe olari să abandoneze șarjele de vase chiar în timpul coacerii, oferindu-le cercetătorilor de astăzi o imagine rară a vieții cotidiene antice, cu piese surprinse în plină producție.

Având în vedere importanța acestor descoperiri, de la drumuri imperiale și zeci de fântâni până la ateliere și băi, vestigiile au fost conservate sub pământ după ce au fost studiate minuțios. Daniel Culic a lansat însă o idee care ar putea pune Sălajul pe harta turistică europeană, propunând crearea unui punct muzeal chiar în zona de intersecție a viitoarei autostrăzi. Specialistul a amintit că există deja exemple de succes în Europa, în Ungaria și Elveția, iar pentru județul nostru ar fi o oportunitate grozavă de a valorifica acest patrimoniu excepțional.

În ceea ce privește restul traseului din județ, pe tronsonul Zimbor – Poarta Sălajului cercetările sunt deja finalizate, în timp ce pe secțiunile spre Zalău și Nușfalău urmează investigații ample în alte 17 situri arheologice identificate pe culoarul investiției. Singura bucată dată deja în trafic în Sălaj rămâne segmentul Nușfalău – Suplacu de Barcău, unde descărcarea arheologică a fost finalizată anterior.