Descoperire arheologică monumentală la Porolissum
După o amplă campanie de prospectare a unei zone de circa 10 hectare din incinta Complexului Arheologic Porolissum, cu precădere pe porțiunea unde se presupune că a existat municipiul roman Septimium Porolissense, o echipă de arheologi condusă de specialistul în arheologie romană Coriolan Opreanu din Cluj Napoca a descoperit o clădire monumentală din perioada Imperiului Roman, cu o lungime de 40 de metri și o lățime de 20 de metri.
Coriolan Opreanu, profesor doctor habitas, director adjunct al Institutului de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca al Academiei Române, a declarat pentru Agerpres: „Concret, una dintre clădirile pe care le-am ales spre cercetare este una monumentală, probabil cea mai mare, cu o lungime de 40 de metri și o lățime de 20 de metri. După lățimea zidurilor- față, avem un zid de circa 1,5 metri cu contrafort și de doi metri; ne dăm seama că această clădire avea o înălțime corespunzătoare probabi pe două nivele. Dacă ținem cont de alte monumente similare, păstrate în picioare în Africa de Nord, cu înălțimi de peste 20 de metri, clădirea pare să fi fost foarte înaltă. În privința destinației ei și funcționalității acestei clădiri, după prima campanie de săpături avem câteva idei și câteva ipoteze, dar vom ști mai multe numai după cercetări viitoare. După planul clădirii, mai puțin după obiectele descoperite, ar putea fi un templu masiv – greu de găsit exemple similare în Dacia Romană, dar ar putea să fie foarte bine și o bazilică. Această construcție specifică orașelor romane, bazilica, este un fel de hală mare, acoperită, cu etaj, unde pe timp nefavorabil se desfășurau tranzacțiile comerciale, judecățile făcute de procuratorul provinciei și alte întâlniri sociale. stop_coloana Bazilica era întotdeauna vecină Forului, care avea aceeași destinație, doar că era descoperit, fiind folosit vara, pe timp favorabil. Structura acestei clădiri este compusă dintr-o parte orientată spre est, compusă din trei încăperi, dintre care semnificativă este cea centrală, care are în interior o absidă, adică un contur semicircular, unde în cazul templului ar fi trebuit să fie altarul, iar în cazul bazilcii era catedra și podiumul pe care stătea cel care împărțea dreptatea”.
Arheologii au descoperit până în prezent și monede din secolul III. Astfel, se presupune că această clădire face parte din programul urbanistic inițiat se Septimius Severus la începutul secolului III. „Este aproape sigur că acest edificiu grandios aparține acestui moment, când orașul devine municipiu, cu clădiri pe măsura acestui statut”, afirmă Coriolan Opreanu.
Rezervația arheologică Porolissum este unul dintre cele mai mari și mai bine păstrate situri arheologice din Rpmânia. Acest centru militar de graniță a fost stabilit în anul 106 de împăratul roman Traian pentru a apăra trecerea principală dintre Munții Carpați (Meseș) spre Dacia Porolissensis. Porolissum a devenit un important centru comercial, care facilita schimburile dintre romani și barbari, continuând să prospere multă vreme după retragerea din Dacia, din anul 271.
