Descentralizarea se intoarce

In sedinta de Guvern de miercuri s-a votat Strategia generala de descentralizare. Proiectul de Hotarâre de Guvern preia, practic, principalele prevederi din legea descentralizarii promovata de Liviu Dragnea în 2013. Aceasta vizeaza oportunitatea transferarii de noi competente de la nivel central la nivelul autoritatilor locale, în sapte domenii: agricultura, cultura, turism, mediu, sanatate, educatie – activitati extrascolare, tineret si sport. Obiectivul general asumat în strategie este transferarea de noi competente, cu exceptia celor de inspectie si control, la nivelul autoritatilor locale, – primarii, consilii locale si judetene – o mare parte dintre acestea fiind exercitate acum de directiile descentralizate ale ministerelor. O preluare a institutiilor deconcentrate de catre autoritatile locale se propunea si în 2013, la nivel central ramânând competenta de inspectie ?i control. Aceasta din urma va exista ?i în sarcina autoritatii locale în ceea ce priveste competenta acesteia de a emite autorizatii, avize sau acorduri.
Ministerele responsabile pentru aceste domenii vor elabora si prezenta spre aprobare Guvernului analize de impact, în vederea fundamentarii deciziei cu privire la oportunitatea transferului de competente. Concluziile acestor analize de impact vor fi prezentate spre aprobare Guvernului în termen de 4 luni de la aprobarea strategiei, exceptând domeniul turismului, pentru care a fost stabilit un termen mai lung, de 6 luni. Ulterior aprobarii acestor analize de impact si în functie de rezultatele obtinute, se va decide oportunitatea elaborarii proiectelor de legi sectoriale prin care vor fi descentralizate competentele. Competentele propuse a se transfera de la nivelul administratiei publice centrale la nivelul autoritatilor administratiei publice locale sunt cele care vizeaza strict implementarea politicilor sau strategiilor nationale si a reglementarilor în vigoare la nivel local. Competentele privind politicile si strategiile nationale, precum si inspectia si controlul de stat cu privire la modalitatea în care sunt respectate prevederile legale vor fi exercitate în continuare de autoritatea centrala în domeniu, pentru aplicarea unitara a politicilor si a strategiilor nationale si ale Uniunii Europene.
Descentralizarea este ideea lui Liviu Dragnea. Aceasta a fost propusa in 2013 de liderul PSD dar, în ianuarie 2014, a fost blocata de Curtea Constitutionala, care a decis, cu unanimitate de voturi, ca legea pe care Guvernul Ponta si-a asumat raspunderea era, în ansamblu, neconstitutionala. Pe de alta parte, aceasta lege a descentralizarii a provocat o ruptura în fostul USL (PSD + PNL), recunoscuta oficial la finalul lui februarie 2014. In 19 noiembrie 2013, Guvernul Ponta si-a asumat raspunderea pentru Legea descentralizarii.

Ce da descentralizarea Consiliului Judetean Salaj si consiliilor locale

In baza textului de lege de atunci, ar fi urmat sa treaca in subordinea Consiliului Judetean Salaj Directia Agricola, Directia pentru Cultura si Patrimoniu, Palatul Copiilor Zalau, Agentia pentru Protectia Mediului, Directia judeteana pentru pescuit si acvacultura, Directia de Sanatate Publica, Directia judeteana pentru Tineret si Sport cu cele doua tabere scolare, Tabara „Meses” si Tabara „Izvoarele Barcaului” de la Tusa.
In subordinea consiliilor locale ar fi trecut cluburile copiilor si cluburile sportive, serviciile de ordine si siguranta publica si circulatie rutiera. Autoritatile locale ar fi primit nu doar atributiile ministerelor, ci si cladirile si bunurile institutiilor respective.
De asemenea, primarii si presedintele Consiliului Judetean ar fi avut libertatea de a face restructurari de personal si de a desemna directorii in institutiile subordonate. stop_coloana
PDL s-a opus atunci cu vehementa implementarii descen-tralizarii in forma prezentata de USL. De altfel, PDL e cel care a si atacat la Curtea Constitutionala proiectul de lege.

Grindeanu vrea sa responsabilizeze administratiile
locale si judetene; Tiberiu Marc spune ca scopul e salutar

„Provin din administratia publica locala, stiu preocuparile, stiu problemele pe care le au si primarii si cei care conduc consilii judetene, provin din rândul lor si încerc sa nu trec foarte repede de partea cealalta si sa uit de ceea ce m-am lovit si eu. (…) Ceea ce vreau sa subliniez este urmatorul lucru: si autoritatile locale si judetene trebuie sa fie responsabile sa îsi înteleaga responsabilitatea pe care o au odata ce acest proces”, spune premierul Sorin Grindeanu.
„Strategia generala de descentralizare, asa cum a fost ea conceputa de Guvern, este un proces cu mai multe etape. Într-o prima etapa, ministerele vor realiza analize de impact, iar apoi, într-o a doua faza, vor emite actele normative care reglementeaza transferul competentelor si a resursei umane si financiare catre autoritatile locale. tinând seama de faptul ca termenele pentru adoptarea legilor sectoriale sunt de aproximat sapte luni, nu vad cum întregul proces s-ar putea realiza mai devreme de un an. Scopul de a duce mai aproape de beneficiar competente care în acest moment sunt la ministere este unul salutar, dar actualmente informatiile sunt prea generale pentru a putea spune mai multe”, considera presedintele Consiliului Judetean Salaj, Tiberiu Marc.

Salajul nu e in stare sa se autofinanteze

În Strategia de Dezvoltare a Judetului Salaj de anul trecut, Consiliul Judetean a realizat o radiografie a bugetelor comunelor din judet, din care reiese potentialul slab al Salajului de a a-si asigura bani din venituri proprii si de a atrage bani din fonduri europene.
Un aspect ingrijorator era faptul ca 30 la suta din banii salajeni erau subventii si bani primiti de la Uniunea Europeana. În 2014, analizând veniturile pe surse, se observa ca 28,3 la suta din bani erau asigurati din venituri proprii, 40,7 la suta din cote defalcate din TVA pentru finantarea cheltuielilor descentralizate, pentru energie termica, pentru drumuri, pentru echilibrarea bugetelor locale sau pentru dezvoltarea infrastructurii sportive, 16,4 la suta din subventii, 13,3 la suta din sume primite de la UE si 1,3 la suta din alte venituri.
Doar Zalau si Criseni reusesc sa-si asigure aproape jumatate din buget din venituri proprii. Municipiul Zalau a atras in 2014 peste 21,5 la suta din veniturile de la nivel judetean si a realizat 40 la suta din buget din veniturile proprii. Iar sumele primite de la UE în 2014 au reprezentat 7,2 la suta din totalul pe judet.
Singurele unitati administrativ teritoriale în care ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor de la bugetul local au fost aproximativ jumatate sau peste au fost Zalau si Criseni, restul asigurându-si cheltuielile curente si investitiile cu precadere din alte surse.
Comunele cu cele mai mici bugete (sub 2 milioane de lei) au fost Sânmihaiu Almasului, Lozna si Zalha, ultimele doua cu mai putin de 500.000 lei din venituri proprii. Acestea erau dependente de transferurile de la nivelurile teritoriale superioare si cu resurse extrem de limitate pentru realizarea de investitii, întâmpinând probleme chiar si cu asigurarea cheltuielilor curente.