Mă întreb şi eu ca tot omul, şi în ultima vreme din ce în ce mai des, care or fi calităţile unui politician. Care or fi priorităţile parlamentarilor noştri şi ce modele oferă ei pentru tânăra generaţie. A vorbi despre modele într-o Românie coruptă semănă cu a vorbi cu propriul tău ecou într-o peşteră pustie. E atât de coruptă ţara asta încât Parlamentul ţine neapărat să o distrugă. Parlamentul dă liber la tăiat pădurile argumentând că interdicţia exportului ar genera „consecinţe economice negative în lanţ”, deoarece industria autohtonă a mobilei şi cea de construcţii nu pot absorbi decât jumătate din lemnul exploatat. Este de-a dreptul scandalos. Pentru a da apă la moară firmelor de exploatare, parlamentarii dau drumul la tăieri nelimitate, fără a se gândi la viitorul copiilor acestei ţări, care pe zi ce trece se deşertifică tot mai tare. Politicienii se bat cu pumnii în piept că au pe umeri grijile noastre şi ţin discursuri umflate, stop_coloana când în realitate distrug cu bună ştiinţă geografia de veacuri a acestui neam. Ei, senatorii şi deputaţii, au făcut din România ţara cu cei mai mulţi parlamentari corupţi, iar numărul celor cercetaţi penal de DNA creşte de la o zi la alta. Ce modele să aibă tinerii când jocurile murdare din politica mioritică le-au spulberat visele celor care au mai rămas în ţară, lăsându-i să se lupte cu morile de vânt? A vorbi despre modele când pe plaiul mioritic statutul de puşcăriaş este sinonim cu cel de parlamentar este o utopie.