Demersurile lui Dragnea si Grindeanu de a sterge cu buretele tot efortul anticoruptie au scos deja de doua ori romanii in strada

In numai doua saptamani de cand au preluat puterea, liderul PSD, Liviu Dragnea, si omul pe care acesta l-a pus la sefia guvernului, Sorin Grindeanu, au reusit sa scoata romanii de doua ori in strada.
In marile orase, oamenii au protestat in 9, 10 si 11 ianuarie impotriva Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, care a sesizat Curtea Constitutionala cu privire la prevederea din Legea 90/2001 referitoare la faptul ca persoanele condamnate penal nu pot fi membri ai Guvernului. Avocatul Poporului milita, practic, in favoarea penalilor, sustinand dreptul acestora de a fi in Guvern. |i mai concret, demersul lui Ciorbea era vazut ca o incercare de a-i netezi calea lui Liviu Dragnea, condamnat la un an de inchisoare cu suspendare, la sefia guvernului.
Miercuri, mii de romani au iesit din nou in strada, revoltati ca politicienii incearca, in orice fel, sa fie deasupra legii si sa se scape unul pe altul de puscarie. S-a protestat, in frig, la Bucuresti, Sibiu, Timisoara, Cluj, Constanta, Craiova, Brasov, Iasi, Deva. Oamenii au cerut ca legea gratierii si a amnistiei sa nu fie introdusa.
“Dragnea, nu uita, Romania nu-i a ta!”, au scandat protestararii. “Vrem puscarii, nu amnistii!”, “DNA sa vina sa va ia!”,”Jos cu Ciorbea, jos cu Dragnea!”, “Afara, afara cu hotii din tara!”, “La inchisoare, nu la guvernare!” sunt doar cateva dinte scandarile protestatarilor.
Protestul de miercuri din capitala este cel mai mare protest dupa scandalul “Colectiv” din 2015.
S-a vazut in ultimele doua saptamani un aspect foart clar, anume ca oamenii au votat promisiunile care le-au fost facute in campanie, dar nu mai sunt dispusi sa tolereze abuzurile din partea celor carora le-au dat votul.

“Avem doi elefanti in incapere”, a constatat presedintele Iohannis, prezenta surprinzatoare la sedinta de guvern

In contexul in care la s-a vehiculat dinainte ca in sedinta de guvern ce a avut loc miercuri se va discuta si despre un proiect de ordonanta de urgenta privind gratierea, seful statului, Klaus Iohannis, si-a facut aparitia inopinat. A luat pe toata lumea spre surprindere. Iohannis a abordat cele doua subiecte inainte ca presa sa fie poftita afara. “Cunoasteti povestea ca este un elefant in incapere, dar nu-l vedem. Sunt doi elefanti – ordonanta de gratiere si ordonanta de modificare a codurilor penale”, a spus seful statului. Klaus Johannis a sustinut ca astfel de ordonante nu pot fi bagate peste noapte in nicio sedinta de guvern, fiind necesara mai intaI clarificarea acestora cu toate entitatile prevazute de lege.
Speculand informatiile de pe surse potrivit carora cele doua ordonante ar fi urmat sa fie, totusi, strecurate pe ordinea de zi, finalitarea era clara. Singurul in masura sa le mai conteste era Avocatul Poporului. Adica institutia care, prin Victor Ciorbea, a militat pentru dreptul condamnatilor penali de a face parte din Guvern.

Ce trebuia sa „spele” ordonanta de gratiere
si ordonanta de modificare a codurilor penale

Proiectul Ordonantei de urgenta privind gratierea unor pedepse a fost publicat pentru dezbatere publica pe site-ul Ministerului Justitiei.
Acesta prevede ca se gratiaza in intregime pedepsele cu inchisoare de pana la 5 ani inclusiv, precum si pedepsele cu amenda aplicate de instanta de judecata. Se injumatatesc pedepsele cu inchisoarea aplicate persoanelor peste 60 ani, femeilor gravide sau persoanelor care au in intretinere minori in varsta de cel mult 5 ani, persoanelor care, conform expertizei medico-legale, sunt diagnosticate cu boli incurabile in faze terminale.
Sunt exclusi de la gratiere violatorii, pedofilii, coruptii, traficantii sau cei condamnati pentru omor.
Potrivit proiectului de Ordonanta, sunt excluse de la gratiere infractiunile de luare sau dare de mita, traficul de influenta sau cumpararea de influenta.
In cazul celor care au comis infractiuni economice, gratierea este conditionata de achitarea despagubirilor la care persoana condamnata a fost obligata prin hotarare judecatoreasca definitiva, in termen de 1 an de la punerea in libertate.
Liviu Dragnea ar fi fost unul dintre beneficiari.

Ordonanta de modificare a Codurilor Penale imblanzeste abuzul in serviciu si desfiinteaza neglijenta in serviciu

Potrivit proiectului de ordonanta de urgenta, articolul 297 din Codul Penal, care reglementeaza abuzul in serviciu, prevede ca infractiunea se va investigha la plangerea persoanei vatamate, numai daca fapta cauzeaza o paguba mai mare de 200.000 de lei. Daca paguba este mai mica de 200.000 de lei, nu se mai considera a fi abuz in serviciu. Mai mult, pedeapsa maxima pe care o risca orice persoana care savarseste aceasta infractiune se reduce la mai mult de jumatate, adica de la sapte ani la trei ani.
In plus, articolul care reglementa neglijenta in serviciu ar urma sa fie abrogat, ceea ce inseamna ca aceasta infractiune nu va mai fi investigata.
|i aceste prevederi il scapa, de pilda, pe Liviu Dragnea de una din acuzatiile din al doilea lui dosar, in care e trimis in judecata pentru instigare la abuz in serviciu si la fals intelectual. In acest dosar, prejudiciul este de 100 de mii de lei. stop_coloana

Cu un an in urma, protestele de strada
l-au dat jos pe Victor Ponta

Tot protestele de strada l-au dat jos pe Victor Ponta. Satui de coruptie si minciuna si dezamagiti de clasa politica, zeci de mii de oameni au protestat zile in sir in capitala, in tara, dar si in strainatate, dornici de o schimbare, dupa tragedia din 30 octombrie 2015 de la Clubul Colectiv. Atunci a devenit prea evident ca coruptia ucide. La protestele din noiembrie 2015, romanii au cerut respect, dreptul la normalitate, au cerut demisia parlamentarilor si alegeri anticipate. Au vrut o schimbare a sistemului.
O fotografie facuta atunci a facut multa vreme inconjurul internetului. “Dragii nostri copii, iertati-ne! Am gresit 26 de ani. Numai voi puteti invinge coruptia. Suntem mandri de voi. Mama si tata”, era mesajul.
In acest context extrem de tensionat, premierul de atunci, Victor Ponta, si-a dat demisia in 4 noiembrie 2015. “Nu ma bat cu oamenii (…) Sper ca depunerea mandatului meu si al Guvernului sa satisfaca asteptarile celor care au protestat”, declara atunci Victor Ponta. 

Cine sunt marii beneficiari ai gratierii
si ai “indulcirii” abuzului in serviciu

Ordonanta de urgenta privind gratierea si ordonanta de modificare a Codurilor penale ar elibera peste doua mii de detinuti. Pe lista ar aparea sI zeci de politicieni, primari, functionari publici, oameni de afaceri.
Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, este unul dintre cei care s-ar bucura de aceste noi prevederi. Are doua dosare penale in care este acuzat de marturie mincinoasa, infractiune care se pedepseste cu cel mult 3 ani de inchisoare.
Cum gratierea se aplica si in cazul celor care au primit condamnari cu suspendare, seful Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea, condamnat la un an de inchisoare cu suspendare in dosarul Referendumul, se bucura si el de noile prevederi.
Fostul presedinte Ion Iliescu, inculpat in Dosarul Mineriada, continua lista. Daca ar fi gasit vinovat, ar beneficia de o reducere a pedepsei la jumatate.
Marele castigator al gratierii ar fi omul de afaceri Dan Voiculescu. Pentru ca are 71 de ani, pedeaspa i se reduce automat de la 10 ani la 5 ani. A executat deja doi ani si jumatate, a scris mai multe lucrari stiintifice, asa ca poate fi unul dintre fericitii beneficiari ai gratierii. In plus, scapa si de achitarea prejudiciului din dosar, stabilit la de 60 de milioane de euro. Gratierea este conditionata de achitarea despagubirilor la care persoana condamnata a fost obligata, in termen de un an de la punerea in libertate, dar de la aceasta conditionare sunt exclusi cei care au peste peste 60 de ani si beneficiaza de gratierea a jumatate din pedeapsa. Deci, si Dan Voiculescu.
Cat priveste abuzul in serviciu, zeci de primari, presedinti de consilii judetene, ministri si functionari din institutiile statului s-ar bucura de noile prevederi.
Cele doua noi aspecte – valoarea prejudiciului peste doua sute de mii de lei si plangerea prealabila a partii vatamante – arunca in aer sute de dosare si leaga de maini procurorii, care nu se mai pot autosesiza pentru a ancheta o fapta de abuz in serviciu. 
Pe lista celor care pot scapa de probleme se numara Liviu Dragnea, cu dosarul “Bombonica”, unde este trimis in judecata pentru instigare la abuz in serviciu si la fals intelectual, prejudiciul fiind de 100 de mii de lei.
Fostul ministru de Interne Gabriel Oprea ar putea scapa si el basma curata pentru folosirea abuziva a coloanelor oficiale, iar lista poate continua.

Chichite legislative folosite la maximum
pentru a servi interese personale sau de grup 

Specialistii in drept spun ca o gratiere colectiva nu se poate face prin ordonanta, fiind nevoie de o lege organica in acest sens, care trebuie votata in Parlament.
Cu toate acestea, o chichita legislativa lasa o poarta deschisa.
Avocatul salajean Bogdan Ilea ne-a explicat ca daca un act de dezincriminare este in vigoare chiar si un minut, acesta apuca sa isi produca efectele. Chiar daca acest act ar fi respins ulterior printr-un act contrar, tot isi va produce efectele. Avem de-a face, asadar, cu o chestiune perversa, gandita de un jurist foarte bun in materie penala, considera Bogdan Ilea.
Cat priveste gratierea, avocatul salajean mentioneaza ca aceasta este un act de clementa, prin definitie, si trebuie avut grija sa nu devina un act care sa zadarniceasca munca de ani de zile a unui sistem intreg, prin eliberarea pe banda rulanta a celor trimisi dupa gratii in baza unor condamnari ramase definitive.
Cat priveste redefinirea abuzului in serviciu, prin introducerea celor doua conditii noi – paguba peste doua sute de mii de lei si plangere prealabila – Bogdan Ilea crede ca ar fi fost mult mai constructiv sa se defineasca mai clar, mai explicit, continutul acestei infractiuni, nu sa i se modifice plafonul, pentru ca furtul tot furt se numeste, indiferent de valoarea pagubei.