Angajaţii Ministerului Finanţelor Publice au declanşat săptămana trecută un protest spontan impotriva tăierii stimulentelor. Imboldul a fost suficient pentru ca, in doar cateva ore, angajaţi ai mai multor Direcţii Judeţene de Finanţe din ţară să iasă in stradă pentru a-şi susţine colegii de la Centru. Şi vorba romanului „cand is mulţi puterea creşte”, atat de tare incat „duşmanul” este nevoit să cedeze. O zi mai tarziu, un grup de protestatari iau cu asalt sediul Ministerului Educaţiei nemulţumiţi de unele schimbări ce vor fi induse prin proiectul de Lege a Educaţiei Naţionale, dar şi de lefurile mici cu care merg acasă la sfarşit de lună. Grupul de „revoltaţi” de la Educaţie au rămas insă la fel de singuri şi de puţini ca la inceput, ca şi cum problemele pe care le sesizează ei nu ar viza o naţiune intreagă. Puţină valvă s-a creat in unul-două judeţe, dar s-a stins la fel de repede. In rest… tăcere. Desigur, aşa stad lucrurile, nici Daniel Funeriu nu se inspăimantă. Dacă profesorii ar fi solidari, răspunsul celor care fac legile in Educaţie ar fi cu siguranţă altul, mai ales acum că partidele politice au inceput „manipularea” electorală pentru alegerile din 2012. După cei 50 la sută promişi şi promişi rămaşi; după reducerea cu 25 la sută din ce aveau, dascălii se tem acum că nu-şi vor primi nici salariile mizere pe care le au. Dar tac…