De ce s-au mărit impozitele pe case și mașini? Explicațiile Guvernului

Reforma impozitării proprietății nu mai putea fi amânată, susține Guvernul României, în condițiile în care sistemul vechi genera inechități majore între contribuabili și pierderi semnificative pentru bugetele locale. Potrivit datelor oficiale, România se afla printre ultimele țări din Europa în privința veniturilor obținute din impozitele pe proprietate, cu doar 0,55% din PIB, față de media Uniunii Europene de 1,85%.

În plus, nivelul impozitelor varia puternic de la o localitate la alta, fără să reflecte valoarea reală a clădirilor, mai ales în cazul persoanelor fizice. O altă problemă majoră era gradul scăzut de colectare: peste o treime din impozitele stabilite nu erau încasate, iar valorile nu erau actualizate cu rata inflației. Toate acestea au dus la pierderi de venituri pentru autoritățile locale, la inechități fiscale și la o dependență tot mai mare de transferurile de la bugetul de stat.

Reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021–2022, explică Biroul de presă al Guvernului, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, dar și în cadrul negocierilor cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar. Aceasta este prevăzută inclusiv în planul fiscal-bugetar structural pe termen mediu și în angajamentul oficial al Guvernului României din decembrie 2024, aprobat de Comisia Europeană în ianuarie 2025.

Deși discuțiile privind impozitarea în funcție de valoarea de piață a imobilelor s-au purtat ani la rând, decizia a fost amânată de mai multe guverne. Lipsa asumării a pus însă în pericol atragerea fondurilor europene, inclusiv plata cererilor 4 și 5 din PNRR, estimate între 300 și 500 de milioane de euro, și a adâncit dezechilibrele bugetare, adaugă aceeași sursă.

Actul normativ a fost adoptat în 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt de intrare în vigoare. Deciziile Curții Constituționale din luna decembrie, atacurile formulate de opoziție și procedurile legale ulterioare au întârziat însă aplicarea efectivă a măsurilor și depunerea cererii de plată numărul 4 din PNRR.

Termenele scurtate au pus presiune pe autoritățile locale, care au fost nevoite să adopte rapid hotărârile de consiliu local. Acest lucru a generat disfuncționalități, de la probleme tehnice la platforma ghișeul.ro până la erori de calcul ale deciziilor de impunere și diferențe de aplicare între unitățile administrativ-teritoriale. Potrivit Guvernului, aceste probleme sunt în prezent în curs de remediere.

Aplicarea noilor reguli de impozitare ar urma să aducă, în anul 2026, venituri suplimentare de aproximativ 3,7 miliarde de lei, o creștere de peste 30% față de 2025. Din această sumă, aproximativ 1,42 miliarde de lei provin din impozitele pe clădiri, 1,09 miliarde de lei din impozitele pe terenuri și 1,18 miliarde de lei din impozitele pe autoturisme și alte mijloace de transport.

Guvernul subliniază că aceste sume rămân integral la bugetele locale, în condițiile în care bugetul de stat nu mai poate susține transferuri suplimentare din cauza deficitului bugetar.

Cum s-a calculat impozitul pe casă?

Principala modificare vizează actualizarea bazei de impozitare. Valorile istorice, considerate depășite, sunt eliminate, iar baza de calcul este recalibrată ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piață de la 1 ianuarie 2027. Noua valoare impozabilă de referință ajunge la aproximativ 2.677 lei pe metru pătrat, o creștere de circa 70%, considerată de autorități un cost mediu realist de construire, fără a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului.

Totodată, sunt eliminate o serie de scutiri și facilități considerate nejustificate, în acord cu cerințele PNRR și recomandările Băncii Mondiale. Autoritățile locale mai pot acorda facilități doar în mod țintit și în limita a 5% din veniturile colectate în anul anterior.

Un alt element important îl reprezintă eliminarea coeficienților de reducere în funcție de vechimea clădirii sau tipul acesteia. Astfel, nu se mai aplică reducerile de până la 50% pentru clădirile foarte vechi, nici pentru imobilele care au între 30 și 100 de ani, iar blocurile mari nu mai beneficiază de diminuări suplimentare. În multe cazuri, acest lucru explică de ce creșterea impozitului poate depăși media estimată de 70–80%.

Autoritățile locale își păstrează competența de a stabili cotele concrete de impozitare, în intervalul 0,08% – 0,2% pentru clădirile rezidențiale, dar nu mai pot coborî sub nivelul din 2025. În plus, consiliile locale pot decide majorări ale impozitelor și taxelor locale de până la 100%, pe baza unor criterii economice, sociale sau urbanistice, ceea ce poate amplifica impactul final asupra contribuabililor.

Modificări și la mașini: „vehicul hibrid” nu mai înseamnă automat emisii scăzute

În cazul autovehiculelor, sistemul de impozitare bazat pe capacitatea cilindrică a fost păstrat, pentru continuitate și ușurință administrativă. Noutatea constă în diferențierea valorilor aplicate fiecărei fracțiuni de 200 cm³ în funcție de norma de poluare Euro. Astfel, vehiculele mai poluante vor plăti impozite mai mari, iar cele cu norme Euro recente vor beneficia de valori mai reduse sau de creșteri moderate.

Guvernul precizează că nu a fost introdusă o taxă nouă, ci doar o ajustare menită să reflecte impactul asupra mediului și să încurajeze achiziția de vehicule mai puțin poluante, în linie cu angajamentele asumate prin PNRR.

În cazul autoturismelor hibride, Comisia Europeană a cerut ca diferențierea să nu se facă doar pe baza categoriei „hibrid”, ci în funcție de emisiile reale de CO₂. Astfel, doar vehiculele cu emisii sub 50 g/km CO₂ pot beneficia de tratament fiscal favorabil, conform criteriilor europene.

Guvernul recunoaște că reforma are un impact semnificativ asupra contribuabililor, dar susține că aceasta era necesară pentru corectarea dezechilibrelor, creșterea performanței administrației locale și asigurarea accesului României la fondurile europene. În plus, menționează că măsurile au caracter tranzitoriu și că, începând cu 2027, sistemul va trece la impozitarea pe baza valorii de piață, odată cu operaționalizarea completă a mecanismului automat de evaluare a proprietăților.