De ce bate inima neregulat și când trebuie să mergem la medic

Inima funcționează ca un mecanism bine pus la punct, bătând regulat pentru a trimite sângele către toate organele corpului. Atunci când acest ritm se dereglează și bătăile inimii devin prea rapide, prea lente sau neregulate, apare ceea ce medicii numesc aritmie cardiacă.

Aritmiile sunt, așadar, tulburări ale ritmului inimii. Inima poate bate mult prea repede, poate bate prea încet sau poate avea bătăi neregulate, resimțite adesea ca „sărituri” sau pauze. Uneori, aceste dereglări sunt trecătoare și nu pun probleme serioase, însă în alte situații pot semnala afecțiuni grave ale inimii.

Manifestările aritmiilor diferă de la o persoană la alta. Unele persoane nu prezintă niciun simptom, în timp ce altele simt palpitații, amețeli, slăbiciune accentuată sau o oboseală neobișnuită. Pot apărea dificultăți de respirație, senzația de presiune sau durere în piept, iar în cazuri mai severe pot apărea stări de leșin sau pierderea cunoștinței. Absența simptomelor nu înseamnă însă că problema nu există sau că este lipsită de riscuri.

Aritmiile pot apărea la orice vârstă, dar sunt mai frecvente odată cu înaintarea în vârstă. Riscul este mai mare la persoanele care suferă de hipertensiune arterială, boli cardiace, diabet sau afecțiuni ale glandei tiroide. De asemenea, aritmiile sunt mai des întâlnite la fumători, la cei care consumă excesiv cafea, alcool sau băuturi energizante, precum și la persoanele expuse unui stres prelungit sau unei oboseli accentuate. În unele cazuri, tulburările de ritm pot fi prezente încă de la naștere.

Pericolul aritmiilor constă în faptul că inima nu mai pompează sângele eficient. Acest lucru poate duce la o oxigenare insuficientă a organismului și la apariția unor complicații grave. Printre acestea se numără formarea cheagurilor de sânge, accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă și, în situații extreme, stopul cardiac. Un exemplu cunoscut este fibrilația atrială, o aritmie frecventă care crește semnificativ riscul de accident vascular cerebral dacă nu este diagnosticată și tratată corect.

Consultul medical joacă un rol esențial în depistarea aritmiilor. Multe dintre acestea pot fi identificate prin investigații simple, precum electrocardiograma, monitorizarea Holter sau ecografia cardiacă. Cu cât diagnosticul este stabilit mai devreme, cu atât tratamentul este mai eficient și riscurile sunt reduse.

Tratamentul aritmiilor diferă de la caz la caz și depinde de tipul tulburării de ritm și de cauza care a dus la apariția ei. Uneori este suficient tratamentul medicamentos, alteori este necesară corectarea unei boli asociate sau efectuarea unor proceduri speciale. În situații mai rare, poate fi nevoie de implantarea unui stimulator cardiac. Cu tratament adecvat și monitorizare, multe persoane cu aritmii pot avea o viață normală.

Prevenția este la fel de importantă. Un stil de viață echilibrat, controalele medicale regulate, menținerea tensiunii arteriale în limite normale, renunțarea la fumat, alimentația sănătoasă, mișcarea zilnică și reducerea stresului pot contribui semnificativ la menținerea sănătății inimii.

Aritmiile cardiace nu trebuie ignorate. Chiar dacă uneori par banale, ele pot ascunde probleme serioase. Un consult cardiologic la timp poate face diferența între o afecțiune ușor de controlat și una care poate pune viața în pericol.