Cum încearcă statul român să se consolideze energetic

Criza energetică mondială care are efecte directe asupra consumatorului român prin creșterea mare a prețurilor, precum și situația conflictuală din estul Europei, care afectează furnizarea de gaz rusesc pentru țările europene dependente de acesta, pune statele europene în dificultate și le obligă să găsească alternative care să protejeze populația. Excepție nu face nici România, deși energetic stăm mai bine ca alți vecini, cum ar fi Ungaria, de exemplu. În acest context, Guvernul a luat deja unele măsuri care să consolideze energetic România.

Statul renunță la dividende ca să poată fi investite de către companii

Una dintre măsurile luate săptămâna trecută de către Guvern este renunțarea la dividendele încasate de la Romgaz și Nuclearelectrica pentru ca acestea să poată direcționa banii către investiții. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, spune că s-a decis exceptarea de la plata procentului de 90% și reducerea acestuia la 50% a dividendelor pe care statul român le ia de la companiile Romgaz și Nuclearelectrica, două companii care sunt angrenate în proiecte mari de investiții.

”V-aş readuce aminte că, marți (n.r.: săptămâna trecută), la Romgaz a fost aprobată, în unanimitate, în Consiliul de Administrație, modificarea contractului de achiziție a părții Exxon din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră. Deci, practic, acolo va urma finalizarea tranzacției și, evident, decizia de investiție, împreună cu partenerii de la OMV Petrom și este nevoie de finanțarea acestor investiții. De asemenea, a fost aprobată, tot marți, în unanimate, înființarea sucursalei de la Caragele – Caragele fiind un perimetru onshore foarte important cu o rezervă foarte mare. Dorim să începem investiția și la Caragele. Romgaz are nevoie de resurse financiare, iar acesta este un prim pas şi un semnal că statul român lasă bani companiilor, în așa fel încât să poată să își continue investițiile. Iar Nuclearelectrica, după cum bine știți, are patru proiecte importante: retehnologizarea Unității 1, Unitățile 3 și 4, precum și construcția unui reactor modular. Practic, prin aceste două proiecte dăm un semnal că statul român, Guvernul României lasă mai mulți bani în companie pentru a putea face investițiile”, explică ministrul Virgil Popescu.

Schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă se prelungește până în 2033

Al treilea proiect aprobat de către Guvern a fost prelungirea schemei bonus de cogenerare pentru CET-uri. ”Practic, în noiembrie, noi am notificat Comisia Europeană, am obținut aprobarea Comisiei Europene și schema de bonus de cogenerare pentru CET-urile care asigură încălzirea orașului este prelungită până în anul 2033, dând posibilitatea companiilor să accesez bani din investiții, să facă cogenerare de înaltă eficiență”, precizează ministrul Energiei.

Schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă instituie un mecanism transparent prin care se urmăreşte acoperirea diferenţei dintre costul producerii energiei în cogenerare de înaltă eficienţă şi preţul de vânzare al acesteia. Modificările introduse prin Decizia C(2021) 9774, care se regăsesc în proiectul de hotărâre adoptat se reglementează, printre altele, următoarele: extinderea bugetului estimat al schemei cu 11,148 miliarde lei (în jur de 2,254 miliarde euro). Bugetul este crescut de la 10,735 miliarde lei (în jur de 2,169 miliarde euro) la 21,883 miliarde lei (în jur de 4,421 miliarde euro), pentru a oferi sprijin financiar beneficiarilor schemei de sprijin în vederea acoperirii diferenței între costurile de producție și veniturile obținute din vânzarea energiei electrice și termice; perioada de aplicabilitate a schemei de sprijin se prelungește până în anul 2033, pentru producătorii care îndeplinesc condiţiile de accesare a prelungirii schemei de sprijin; producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare vor putea beneficia de schema de sprijin pe o perioadă de maximum 21 ani, această prelungire fiind necesară pentru a le permite producătorilor de energie electrică și termică în cogenerare să beneficieze de sprijin în condițiile în care costurile de producție a energiei electrice din instalațiile de cogenerare de înaltă eficiență sunt mai mari decât prețul de piață al energiei electrice; bonusul pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență de care beneficiază fiecare producător care accesează schema de sprijin este calculat pe baza diferenței între costurile și veniturile unei centrale de cogenerare echivalente, care produce energie electrică în cogenerare de înaltă eficiență cu același tip de combustibil precum cel folosit de centrala producătorului care beneficiază de bonus.

Se trece la finalizarea circuitului integrat nuclear în România

Un alt punct important rezolvat pentru trecerea la circuitul integrat nuclear din România a fost finalizarea inventarierii tuturor imobilelor Companiei Naționale a Uraniului. De ce era important acest aspect? Explică tot ministrul Energiei.

”Şi ultima Hotărâre de Guvern aprobată – poate nu pare atât de importantă, dar vă spun că este o hotărâre foarte importantă – se referă la faptul că am reuşit şi am finalizat de inventariat toate imobilele Companiei Naţionale a Uraniului; ele nu erau intabulate. Fără această intabulare nu se putea trece la finalizarea circuitului integrat nuclear în România. Odată cu aprobarea acestei ordonanţe, putem finaliza și achiziţia Uzinei de la Feldioara de către Nuclearelectrica. Licenţa pentru exploatarea Minei de la Grinţieş-Tulgheş a fost deja trecută la Nuclearelectrica de la Compania Naţională a Uraniului. Practic, în momentul de faţă, putem finaliza, în perioada imediat următoare, închiderea circuitului nuclear, iar Nuclearelectica va beneficia atât de posibilitatea de explorare a minereului de uraniu, de procesarea acestuia la Feldioara şi, evident, fabricarea combustibilului și producerea de energie electrică nucleară”, explică Virgil Popescu.