În grădina casei memoriale a marelui om politic Iuliu Maniu de la Bădăcin, comuna Pericei, sunt trei morminte. Doar două dintre acestea sunt ocupate de părinţii “Sfinxului de la Bădăcin”, Ioan şi Clara Maniu. În celălalt ar fi trebuit să fie înmormântat Iuliu Maniu, decedat la penitenciarul din Sighet şi aruncat apoi la groapa comună, la fel ca oricare alt puşcăriaş. Familia lui Iuliu Maniu a încercat de nenumărate ori să-i aducă osemintele la Bădăcin pentru a-i îndeplini marelui om politic o ultimă dorinţă, aceea de “a aştepta învierea morţilor alături de părinţii săi, în Dealul {arinei, din Bădăcin”. Nu s-a împlinit nici până în ziua de astăzi. Ba chiar comuniştii au adus la Bădăcin un alt mort care pretindeau că e Iuliu Maniu.
În 13 februarie 1970, Clara Boilă, nepoata directă a lui Iuliu Maniu, a adresat un memoriu lui Nicolae Ceauşescu prin care a cerut indicarea locului în care a fost înmormântat Iuliu Maniu. Demersul a fost făcut din dorinţa familiei de a cinsti prin îngrijirea mormântului, apoi o altă cerere pentru exhumarea şi reînhumarea la Bădăcin a asemintelor lui Iuliu Maniu. În martie 1971, un membru al serviciului de protocol al Ministerului de Interne o anunţa pe Clara Boilă că cererea de reînhumare a osemintelor lui Iuliu Maniu la Bădăcin a fost aprobată de către Consiliul de Stat. Perspectiva împlinirii ultimei dorinţe a lui Iuliu Maniu, a umplut de bucurie întreaga familie. Legat de slujba religioasă, delegatul a precizat că se poate face, dar Elena Boilă a răspuns că dat fiind faptul că Biserica Greco-Catolică este interzisă, Biserică la care a aparţinut Iuliu Maniu, reînhumarea se va face fără preot. De fapt, slujba de înmormântare urma să fie făcută de către părintele Simion Man, preot greco-catolic şi nepot al lui Iuliu Maniu. Corneliu Coposu trebuia să participe şi el la înmormânare, dar în ziua aceia era plecat din Bucureşti pe un şantier, şi “doamna Duţi” nu mai putea să-l anunţe.
Singura nemulţumire a familiei lui Maniu a fost că nu i se permisese să participe la exhumare pentru a-l recunoaşte pe Iuliu Maniu după semnele clare pe care familia le avea: lipsa dentiţiei şi fractura la tibie, erau garanţia pe care familia se baza în momentul identificării.

Contraziceri şi speranţe până în ultimul moment

În 29 iunie 1971, Clara Boilă, era informată se Securitate că exhumarea s-a făcut deja şi că el urma stop_coloana să meargă în seara aceea la Sighet pentru a se întoarce a doua zi cu osemintele, însoţite de un certificat medico-legal semnat de un specialist al Institulului Mina-Minovici şi care atestă că osemintele sunt ale lui Iuliu Maniu. Urma ca familia să se îngrijească de sicriu, cruce şi flori şi ce trebuie pentru înmormântare. A doua zi, delegatul s-a prezentat împreună cu încă două persoane, având în maşinile rămase la poartă osemintele pe care urmau să le prezinte familiei la Bădăcin. Încă din timpul citirii actului familia şi-a dat seama că au în faţă un document care dovedeşte că osemintele nu sunt ale lui Iuliu Maniu. În document se preciza că ele prezintă dentiţie, în timp ce Iuliu Maniu în momentul morţii nu mai avea niciun dinte, şi, în al doilea rând, prezenta fractura cubitusului, în timp ce Iuliu Maniu a avut o fractură la tibie. Iuliu Maniu a murit la 80 de ani şi nu la 65-75 de ani, aşa cum se prezenta în document. Delegatul a înţeles imediat că s-a făcut o greşeală şi a promis că va cere lămuriri la Bucureşti.
Încercările de a identifica unde a afost îngropat de comunişti Iuliu Maniu au continuat şi ulterior. În 2006, o echipă de procurori din cadrul Secţiei Parchetelor Militare s-a aflat în Sighetu Marmaţiei pentru a întreprinde cercetări, în vederea identificării osemintelor mai multor detinuţi politici ucişi pe vremea comunismului. Printre acestea se aflau personalităţi marcante ale politicii româneşti din perioada interbelică, precum Iuliu Maniu şi Constantin I.C. (Dinu) Brătianu. La operaţiunile de căutare, ce s-au derulat pe circa două hectare de pământ. Anchetatorii sperau să identifice osemintele foştilor detinuţi politici schingiuiţi şi îngropaţi, mai apoi, în mare secret, la ordinele conducătorilor comunişti. Cercetările au continuat cu întreruperi şi reluări, cu piste noi, însă cu toate eforturile celor implicaţi, osemintele nu au fost încă identificate.

Post Views: 188