Cum au fraudat comuniștii alegerile din 1946 in Sălaj
La sfârșitul celui de-al doilea război mondial, România avea să intre în sfera de influență a Uniunii Republicilor Sovicetic Socialiste (URSS). În acești ani, sălăjeanul Iuliu Maniu a devenit simbolul rezistenței anticomuniste. Era atât de temut Maniu, încât comuniștii își doreau izolarea sa politică împreună cu partidul pe care-l prezida, PN{.
La nivelul județului Sălaj a început din 1946 procesul de reorganizare a PN{ și o campanie de informare a populației asupra pericolului reprezentat de comunism. Sălăjenii și-au manifestat public adeziunea față de liderul Maniu și față de PN{, cu toate că acestea erau interzise de către Guvern, care intervenea cu violență la orice astfel de manifestare. Conducerea biroului politic al PCR Sălaj raporta că în noaptea de 24 spre 25 decembrie 1945, în orașul Jibou, „o serie de maniști au manifestat strigând în public jos Groza, jos trădătorii, sus Maniu”, așa cum prezintă Marin Pop în cartea „Viața politică în nord-vestul României”. Pe 27 decembrie, zi de târg la Jibou, s-au strigat aceleași lozinci. Jandarmii din Jibou nu au intervenit, astfel că PCR a adus la Jibou Legiunea de Jandarmi din Zalău pentru intervenție.
A urmat apoi în 1946 cel mai greu moment pentru țărăniști, când alegerile au fost falsificate. Prin decretul lege din 15 octombrie 1946, dat de către regele Mihai I la propunerea premierului Petru Groza, s-a fixat data alegerilor pentru ziua de 19 noiembrie, iar noul Parlament era convocat la București pentru data de 1 decembrie 1946. În Sălaj s-au produs o serie de ilegalități, după cum le descrie și Corneliu Coposu în contestația alegerilor, preluat de Marin Pop. Comuniștii au realizat ilegal registrele electorale, listele electorale nu erau afișate, fapt pentru care 7.500 de sălăjeni au fost privați de dreptul de a vota. Mulți dintre fruntașii PN{ Sălaj au fost arestați și eliberați doar în momentul în care nu mai puteau să ajungă la secțiile de votare. Cu toate acestea, după cum reiese din rapoartele înaintate de către comuniști, populația din satele sălăjene a votat în mare parte cu PN{, parcurgând chiar zeci de kilometri pe jos în ciuda vremii urâte, pentru a putea vota partidul lui Maniu. Comuniștii au scris în rapoarte, cu seninătate, modul în care au fraudat alegerile. Voturile din Sălaj au fost arse și rezultatul a fost stabilit de la centru. La Arhivele Naționale Sălaj se găsesc documente în care sunt prezentate actele comuniștilor din ziua alegerilor. Cu o zi înainte de alegeri și în noaptea dinaintea alegerilor au fost introduse în mod ilegal în urnă buletine de vot gata ștampilate. La secția de votare din Sâncrai au fost ștampilate 1.500 de voturi cu semnul „Soarele” al Blocului Partidelor Democrate. Seara, după ce s-a anunțat închiderea șecțiilor, la Sâncrai, jandarmul de serciviu a mai ștampilat 170 de buletine de vot cu sigla soarelui. La secția din Săcășeni (pe acea vreme aparținea de județul Sălaj) au fost introduse 1.000 de voturi pentru BPD, iar ceasul a fost dat cu o jumătate de oră înainte pentru a nu se mai putea vota. La secția 56 din Tășnad (pe acea vreme în județul Sălaj), în pauza de masă, jandarmul a introdus 1.000 de voturi pentru BPD. Multe voturi au fost anulate, cele mai multe au fost cele pe care era ștampilat PN{. Rezultatele alegerilor au fost falsificate grosier. Patru partide au fost pe listele electorale – Blocul Partidelor Democrate, Uniunea Popoulară Maghiară, Partidul Național {ărănesc Maniu și Partidul {ărănesc Democrat – iar Sălajul avea dreptul la 9 deputați. Dintr-un număr de 182.079 de votanți sălăjeni, au fost anulate 3.640 de voturi. BPD a obținut dreptul la șapte deputați în Sălaj, adunând 115.083 de voturi, UPM a obținut 44.086 de voturi, respectiv restul mandatelor. Aceste alegeri au reprezentat cea mai mare fraudă electorală din istoria României.
După alegeri, fruntașii sălăjeni ai PN{ au fost arestați. La 14 iulie 1947, la Tămădău, în urma unei înscenări, PN{ a fost trecut în ilegalitate. La acel moment, PN{ număra, conform afirmaților lui Corneliu Coposu, două milioane de membri, dintre care 272.000 au fost arestați. Totuși, sălăjeni au simțit și au gândit în spiritul lui Maniu și după momentul 1947. În 1948 , în comuna Bănișor, pe ușa coperativei a apărut un manifest pe care scria „Trăiască Iuliu Maniu, noi suntem cei ce luptăm pentru desrobirea voastră, cu Dumnezeu înainte”, așa cum relatează istoricul Marin Pop în lucrarea sa.
Blocul Partidelor Democrate era format la acea vreme din Parditul Comunist Român (PCR), Partidul Social Democrat (PSD), Frontul Plugarilor, Partidul Național Liberal aripa Tătărescu (PNL Tătărescu), Uniunea Patrioților, Comitetul Democrat Evreiesc, dar și o aripă desprinsă din PN{ care a refuzat să lupte împotriva comuniștilor, condusă de Anton Alexandrescu.
