Cum au ajuns comunistii in anii 70 de la Zalau la Zalau
Revista de istorie Historia a publicat un material in care arata cum numele resedintei judetului Salaj a fost modificat de regimul comunist pentru ca liderilor de atunci li se parea ca suna „prea taranesc” pentru acele vremuri.
„Denumirea de Zalau, folosita si astazi de cei care au prins primele decenii ale celei de-a doua jumatati a secolului XX, a fost schimbata de comunisti în anii 70, fiind considerata prea taraneasca. Actuala denumire a orasului, Zalau, ar avea, se pare, sorginte maghiara”, scrie Historia.
Istoricul Nicolae Gudea, profesor universitar la Facultatea de Istorie din cadrul Universitatii Babes – Bolyai Cluj Napoca, spune, citat de Historia, ca în anii 70, din ignoranta unei prim-secretare a vremii, numele orasului resedinta de judet a fost schimbat din românescul Zalau, considerat de tovarasa prea taranesc, în Zalau, o denumire cu rezonanta maghiara, considera istoricul.
„Prin anii 70 lucram în biroul profesorului |tefan Pascu, ajutându-l la o corectura a unei lucrari a dânsului, aflata sub tipar. Secretara a anuntat pe tovarasa prim-secretar al comitatului Judetean Salaj al PCR. Aceasta tovarasa îl ruga pe profesor sa ajute Comitetul Judetean Salaj sa schimbe numele orasului din Zalau în Zalau. Profesorul Pascu, fost elev al lui Coriolan Suciu, s-a opus la început, afirmând ca pronuntia Zalau este româneasca, dar secretara a spus ca este prea taraneasca pentru calitatea de atunci a orasului. Si profesorul a cedat”, îsi aminteste istoricul Gudea, preluat de Historia.
Dupa cum remarca si istoricul, denumirea de Zalau, impusa artificial, a prins doar la noii veniti în oras si la oficialitati. Cei care au trait aici înainte de schimbarea denumirii folosesc si astazi Zalau în loc de Zalau. Mai mult, locuitorii îsi spun zalauani, si nu zalauani. stop_coloana
Nicolae Gudea a studiat si scrierile românesti referitoare la oras, începând cu secolul XIX si pâna în 1970. „Cea mai veche denumire româneasca pare a data din 1808 si apare în lucrarea lui Johann Lipzky (Repertorium locorum objectorumque in XII tabulis mappae regnorum Hungariae, Slavoniae, Croatiae et confinium militarium Magni item Principatus Transilvaniae ocurantium. Buda). Dupa numele unguresc si cel german, cel românesc este Zilahu, Zalahu. (…) S-a vazut deci ca pe parcursul a 170 de ani numele românesc al orasului a fost Zilah/Zelahu, Zelau si Zalau, uneori dublate de toponimul maghiar Zilah”, rezuma el, citat de Historia.
Istoricul sustine ca si profesorul Coriolan Suciu, autorul Dictionarului istoric al localitatilor din Transilvania a început sa întrebuinteze forma veche româneasca Zalau, mai corecta din punct de vedere lingvistic, desi în mod oficial nu s-a mai revenit la ea.
