Cum a apărut şi cum a dispărut Poliţia din Sălaj

Poliţia din Sălaj are o istorie aparte, ce începe odată cu realizarea Marii Uniri din 1 Decembrie 1918, a Transilvaniei cu Regatul României. Date din istoria poliţiei din Sălaj am aflat de pe site-ul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Sălaj. 

Istoria Poliţiei din Sălaj începe când, după Unirea Transilvaniei cu România, Consiliul Diligent condus de Iuliu Maniu, a hotărat prin Decretul cu numărul VIII din 12 martie 1919 ca serviciile de poliţie din oraşele municipiu să fie considerate Instituţii de Stat. Prin Ordonanţa Resortului Afacerilor Interne numărul 3433 din 22 aprilie 1919 se stabileau atribuţiile poliţiei se stat, printre care erau menţinerea ordinii publice şi a siguranţei interne a statului, apărarea libertăţii, a siguranţei persoanelor şi a averii, dar şi prevenirea infracţiunii.
Începând cu data de 21 iunie 1921, organizarea poliţiei a fost uniformizată pe întreg teritoriul României. Legile care fac referire directă la poliţie se extind şi se aplică pe teritoriile româneşti reunite. Conform acestei legi, autoritatea centrală era Ministerul de Interne, atribuţiile acestuia fiind îndeplinite de ofiţeri şi agenţi de pază aflaţi sub conducererea prefectului de judeţ.

Pe vremea când doar Zalăul şi Șimleul aveau Poliţie, agenţii au fost trimişi la şcoală, iar starea populatiei era “îndestulătoare”
La nivelul judeţului Sălaj exista poliţie, până în anul 1925, doar în oraşele Zalău şi Șimleu Silvaniei. În restul localităţilor activitatea de menţinere a ordinii publice era executată de către unităţile de jandarmi.
În anul 1922, Poliţia Oraşului Zalău era condusă de un poliţist, ajutat de doi sergenţi majori şi de 30 de sergenţi, care desfăşurau activitatea zi şi noapte. Poliţia din Șimleu Silvaniei era condusă de un sergent major, ajutat de un sergent revizor şi de 21 sergenţi.
Din rapoartele săptămânale ale Poliţiei de Stat din Șimleu Silvaniei pentru anul 1922, înaintate prefectului judeţului Sălaj, reiese că starea generală a populatiei din oraş este “îndestulătoare”. Acelaşi calificativ este trecut şi în dreptul capitolului “starea sanitară”, iar pentru starea de spirit a populaţiei, calificativul este “bună”.
Aceste date, cu mici excepţii, au fost descoperite de istorici şi în rapoartele Poliţiei de Stat din Zalău. Rapoartele săptămanale, cele lunare sau cele de sine stătătoare mai cuprindeau evenimentele petrecute pe raza de competenţă a fiecărei poliţii.
Personalul Poliţiei de Stat din Zalău şi Șimleu Silvaniei era de câte 40 de persoane. După reorganizarea administrativ-teritorială din anul 1925, judeţului Sălaj îi sunt alipite plasele Carei şi Valea lui Mihai.
Cu această ocazie, prefectul Sălajului avea în subordine noi secţii de poliţie, respectiv Poliţia de Stat din Carei, Poliţia de Frontieră Valea lui Mihai, dar şi Brigada de Siguranţă Zalău şi Carei. stop_coloana
Poliţia de Stat Zalău s-a implicat şi în învăţământ. Poliţia din Zalău raporta la 25 ianuarie 1929 prefectului judeţului Sălaj că “în urma constatărilor făcute asupra cunoştinţelor generale ale sergenţilor de oraş, în ceea ce priveşte legile, regulamentele precum şi a datorinţelor lor, am găsit absolută nevoie de înfiinţare a unei scoli şi am dispus ca de la data de 1 ianuarie să se ţină cursuri în acest scop”.
Noua Lege pentru organizarea Poliţiei Generale a Statului apare în iulie 1929. Poliţia va rămâne în continuare sub autoritatea Ministerului de Interne, având atribuţii de poliţie administrativă, poliţie judecătorească şi poliţie de siguranţă sau informativă.
Conform Jurnalului Consiliului de Miniştri nr.1267 din 13 iunie 1938, Poliţia de Stat Zalău, împreună cu formaţiunile din subordine, respectiv cu Poliţia din Carei, Șimleu Silvaniei, Valea lui Mihai, vor trece în subordinea Legiunii de Jandarmi a judeţului Sălaj. Această lege va fi abrogată la 1 martie 1939, astfel că la această dată se revine la vechea organizare.
În urma evenimentelor de la 30 august 1940 – masacrele de la Ip şi Treznea – , autorităţile poliţienesti, – personal, mobilier, arhivă – de pe teritoriul judeţului Sălaj sunt evacuate la Deva şi Haţeg, judeţul Hunedoara.

Șefii Miliţiei comuniste şi şefii Poliţiei postdecembriste
Abia în anul 1968, în urma reîmpărţirii administrativ-teritoriale, s-a înfiinţat Inspectoratul Judeţean al Ministerului de Interne, care avea în structura sa, ca subunităţi, securitatea, miliţia şi arhivele statului.
Miliţia Judeţeană Sălaj îşi desfăşura activitatea prin servicii şi birouri, sub conducerea locotenent colonelului Ispas Vasile – ca şef al miliţiei în perioada 1968 – 1982 – şi a doi locţiitori. Ca şefi ai Miliţiei Judeţene Sălaj, au urmat locotenent colonelul Leahu Ioan – în perioada 1982 – 1986, locotenent colonelul Gherghu Nicolae – în perioada 1986 – 1990.
În urma schimbărilor ce au avut loc după 22 Decembrie 1989, în anul 1990 se formează Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Sălaj, având ca inspector şef pe colonelul Dumitraş Viorel, până în anul 1998. În februarie 1998, la conducerea inspectoratului a urmat comisarul şef Mastan Alexandru, iar din decembrie 2003, comisarul şef Ghiurca Iosif. Din ianuarie 2016, conducerea interimară a fost preluată de Dosa Ovidiu.