Cu complicitatea politicienilor, porcii mistreti ii lasa pe oameni fara culturi, le irosesc munca si viata

La sfarsitul saptamanii trecute, hotarele satelor Prodanesti, Borza, Lupoaia au foat pradate de turme de mistreti care apartin fondului de vanatoare al AJVPS Salaj. Cetatenii sunt disperati. In gradina casei au venit mistretii si au scos cartofii din pamant. Peste Unghi, pe Lunca, la Cornul Dealului, scroafele cu purcei au atacat lanurile de porumb, desi acestea erau imprejumuite cu o banda de panza sau cu gard din nuiele. Foarte multi stiuleti de porumb au cazut pe jos, mancati de jumatate. Medicul veterinar le-a interzis cetatenilor sa duca porumbul acasa, pentru ca se poate transmite de la mistreti trichineloza. Satenii cu culturi de porumb in camp ies in fiecare seara pe hotar cu lampase, cu rumegus pentru fum, cu fiare si table care fac zgomot. Stau ei ce stau pana pe la miezul noptii, numai ca turmele de mistreti vin in lanul de porumb inspre ziua. Oamenii spun ca au vazut si caprioare care ataca culturile. Discutand cu unii dintre ei, acestia spuneau ca nu o sa mai cultive terenul, lasandu-l pustiu precum in satul Ciglean, unde din cauza mistretilor a fost cultivat doar 10 la suta din terenul agricol.
Distrugera culturilor agricole de catre mistreti in judetul Salaj nu-i de ieri de azi. De ani buni, producatorii agricoli din zona Marca, Ip, Carastelec, Napradea, Bobota, Pericei, Creaca etc. sunt afectati de atacul salbaticiunilor care distrug culturi inclusiv din intravilanul localitatilor, din gradinile oamenilor.
Din discutiile avute cu producatorii agricoli afectati si cu reprezentantii primariilor, problema e grava si ramane o pacoste daca nimeni din cei cu putere de decizie nu se implica pentru rezolvarea catorva probleme, intrucat, dupa informatiile noastre, nici un producator agricol nu a fost despagubit pentru pagubele suferite. Cei din comisiile care ar trebui sa decida in astfel de cazuri se prevaleaza de conditiile impuse de HG 1679 din 2008 privind obligatiile ce revin proprietarului culturii pentru prevenirea pagubelor. In hotarare se spune ca terenul agricol trebuie sa fie ingradit cu gard, de preferinta electric, terenul trebuie pazit. Si totusi, plata acestor despagubiri trebuie efectuata prin gestionarul fondului cinegetic sau de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. Este absurd sa soliciti producatorului agricol sa-si imprejmuiasca terenul cu gard electric, avand in vedere parcelarea terenului pe proprietar. Si totul de dragul mistretului.

Directia Agricola Salaj a cerut sprijinul Ministerului Mediului si a obtinut… nimic

Directia Agricola a Judetului Salaj ne da dimensiunea dezastrului si spune ca jumatate din judet este sub asediul mistretilor. Directia Agricola a si facut o adresa catre Ministerul Mediului Apelor si Padurilor. Iar acesta raspunde ca ministerul a elaborat o noua procedura, prin care se stabileste, in principiu, acordarea de despagubiri proprietarilor de culturi agricole, silvice si de animale domestice, indiferent daca acestia au asigurat sau nu paza pentru prevenirea pagubelor. Procedura urma sa fie inaintata Guvernului pentru adoptare. Asta a fost in 2016. Nici pana la ora asta procedura nu a fost aprobata.
Valentin Duca, directorul executiv al Directiei Agricole Judetene Salaj, spune ca in aprilie – iunie 2016 au fost inregistrate la DAJ Salaj solicitari de la aproximativ 10 primarii care cereau stabilirea cheltuielilor efectuate de catre producatorii agricoli de la infiintarea culturii pana la produ cerea pagubelor. In 2015 au existat solicitari de la aproximativ 20 de primarii. Valentin Duca spunea ca pagubele cele mai mari sunt produse in perioada imediat dupa infiintarea culturii, faza de formare a bobului si de coacere. El a adresat numeroase petitii Ministerului Agriculturii, aratand pagubele care se produc pe ogoarele Salajului din cauza animalelor salbatice, a venit cu sugestii pentru modificarea Legii 407/2006, cu sugestii venite din partea fermierilor din judet. Raspunsurile au fost un fel de spalat pe maini, pentru ca legislatia este superficiala in acest domeniu. stop_coloana

Parlamentarii sunt clar de partea mistretilor

Salajenii au facut in decursul anilor demersuri pe langa autoritati si decidentii politici sa rezolve cumva problema. Nimic. Ici, colo cate o promisiune.
Am vrut sa aflam de la parlamentarii salajeni ce se-ntampla, de ce nu putem apara oamenii judetului de paguba salbaticiunilor.
I-am timis un e-mail senatorului PSD, Gheorghe Pop, care are trecut de vanator de altfel si ne-am gandit ca stie cat de cat si care-i baiul cu mistretii si cate ceba despre legislatie in ce-i priveste. Intrebarea a fost daca a facut vreun demers in Parlament pentru despagubirea celor ale caror culturi au fost afectate de animalele salbatice. Nu am primit nici un raspuns.
Liviu Balint, deputat de Salaj, a facut o serie de promisiuni producatorilor agricoli care au avut culturile distruse de animale salbatice. Spunea ca va depune un proiect in Parlament pentru modificarea Legii vanatorii si despagubirea producatorilor agricoli. Ieri, Liviu Balint ne-a spus ca a depus un memoriu la Comisia pentru Agricultura a Camerei Deputatilor, dar ca nu a primit nici un raspuns. A precizat in schimb ca toti cei 19 membri ai comisiei sunt vanatori. Deci au alte interese cu mistretii decat sa-i impiedice sa pagubeasca fermierii si e de asteptat ca nicun amendament legislativ privind vanatul sa nu fie acceptat de comisie.
Deputatul PNL, Lucian Bode, ne spune din pacate ce nu se poate, nu ce se poate face.
„Atata timp cat in Comisia pentru Agricultura sunt numai vanatori, ei vor propune legi care sa favorizeze vanatul. Fondurile de vanatoare, fie ele private sau de stat, trebuie sa se asigure. Asiguratorul va plati paguba producatorului agricol. Cat timp nu va fi asigurare, vom avea aceeasi situatie. Si apoi legea nu-i suficient de clara in privinta pazirii terenurilor. Cotele alocate pentru vanat sunt destul de mici si nu sunt in concordanta cu realitatea din teren. Animalele salbatice se inmultesc necontrolat si ataca culturile”, a spus Bode, care e si el vanator, chiar daca nu trage des cu pusca.
Seres Denes, deputat UDMR, spune ca partidul sau a facut niste proiecte privind unele modificari la legislatia vanatorii, dar nu s-au aprobat. El recunoaste ca chiar culturile sale din Mesesenide Jos au fost pradate de mistreti si ca animalele salbatice fac mari pagube si trebuie schimbata legislatia. Personal n-a facut nici un demers in Parlament, dar este convins ca „trebuie gasita o solutie”.

S-au inmultit mistreti peste masura; si le e foame

Efectivele de mistreti au trecut de 60.000 de exemplare in tara, in prezent gasindu-se raspanditi in aproape toate judetele tarii, de la delta pana in golul alpin. Prefera padurile de foioase cum sunt si cele din Salaj. Mistretul fiind un animal ocrotit, pe fondurile de vanatoare se face hranirea suplimentara. Dar numai intre 1 noiembrie si 31 martie. Asta face ca pe perioada verii sa atace culturile producatorilor agricoli. Aproape ca nu este judet in care turmele de mistreti sa nu atace culturile de cereale, din Mehedinti in Botosani, din Satu Mare in Dobrogea. Zilele acestea, producatorii agricoli din Cluj s-au adresat Institutiei Prefectului pentru stabilirea masurilor care sa duca la stoparea pagubelor la recoltele agricole cauzate de animale salbatice. E tara sub asediul mistretilor, care au de partea lor Parlamentul Romaniei. Fermierii raman sa iasa, ca in Creaca zilele trecute, cu lampase, cu faclii, fiecare cu ce are, sa bate oalele una de alta sa sperie animalele. Am ajuns rau, adica.