Cristian Lungu, candidat suveranist la Primăria Zalău: Interzicerea candidaturii Dianei Iovanovici-Șoșoacă – un precedent periculos pentru democrație

Decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a invalida candidatura doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile prezidențiale din 2024 marchează un moment de răscruce pentru democrația românească. Această hotărâre nu doar că ridică întrebări esențiale despre echilibrul dintre protecția valorilor constituționale și respectarea drepturilor electorale ale cetățenilor, dar creează și un precedent care poate afecta fundamental procesul democratic. 

Limitarea pluralismului și riscul excluderii politice

Pluralismul politic este unul dintre fundamentele oricărei democrații autentice. Alegătorii trebuie să aibă libertatea de a-și exprima preferințele politice prin vot, iar competiția electorală trebuie să fie deschisă tuturor candidaților care respectă regulile democratice. 

În acest context, invalidarea candidaturii unui politician pe baza unor criterii interpretative poate fi percepută drept o formă de excludere politică. Indiferent de pozițiile sale controversate, orice candidat ar trebui să poată participa la alegeri, iar eventualele sancțiuni politice să fie lăsate la latitudinea electoratului, nu a instanțelor. 

Utilizarea apartenenței României la structurile euroatlantice ca argument pentru blocarea unei candidaturi ridică, de asemenea, semne de întrebare. Deși susținerea parteneriatelor strategice este o direcție clară a politicii externe românești, democrația trebuie să rămână un spațiu de dezbatere liberă, inclusiv în ceea ce privește orientările geopolitice ale țării. 

Încrederea în instituțiile democratice, pusă la încercare

Orice decizie care limitează drepturile electorale ale unui candidat are implicații majore asupra încrederii cetățenilor în procesul democratic. Percepția unei excluderi arbitrare poate conduce la o polarizare mai accentuată a societății și poate amplifica neîncrederea în instituțiile statului. 

Mai mult decât atât, astfel de măsuri pot avea efecte contrare celor intenționate. În loc să reducă influența unui politician controversat, o astfel de decizie poate transforma figura respectivă într-un simbol al luptei împotriva „sistemului”, consolidând sprijinul popular din partea celor care se simt excluși sau marginalizați. 

Libertatea de exprimare și democrația autentică

Libertatea de exprimare este o valoare fundamentală a democrației și, deși nu este absolută, restricțiile asupra sa trebuie aplicate cu maximă prudență. Desigur, discursul care incită la ură sau violență trebuie sancționat conform legii, însă simpla contestare a unor politici oficiale nu ar trebui să fie un motiv de excludere politică. 

Democrația reală nu se manifestă prin eliminarea opiniilor incomode, ci prin crearea unui spațiu de dezbatere în care ideile pot fi contestate prin argumente și contracarate prin vot. În acest sens, orice măsură care restrânge participarea politică trebuie analizată cu atenție, pentru a nu deveni un instrument de control al opoziției. 

Concluzii

Interzicerea candidaturii Dianei Iovanovici-Șoșoacă ridică întrebări serioase despre viitorul democrației românești. Pentru a menține un sistem politic sănătos, este esențial să garantăm alegeri libere și corecte, în care orice candidat care respectă regulile democratice să poată participa fără restricții arbitrare. 

Dacă ne dorim o societate democratică autentică, trebuie să ne asigurăm că procesul electoral rămâne deschis și transparent, iar deciziile privind participarea la alegeri sunt luate în interesul democrației, nu din considerente politice sau ideologice. Numai astfel putem proteja încrederea cetățenilor în instituțiile statului și consolidarea democrației în România. (p)