CRIŞENI – comuna care şi-a asfaltat toate uliţele

Comuna Crişeni este situată in partea central – nordică a judeţului Sălaj şi are in componenţă satele Crişeni – reşedinţa de comună, Gircei şi Cristur. Suprafaţa comunei insumează 3277 hectare, din care 430 ha intravilan şi 2870 ha extravilan.Populaţia numără 2570 locuitori in următoarea structură : 62 % romani, 33 % maghiari şi 5 % rromi. Ca obiective turistice pot fi menţionate Pensiunea Colina din Crişeni, Cabana Trei Brazi din Gircei şi Biserica reformată din Cristur, monument istoric, datat din secolul al XVI-lea.
Proiectele au prins viaţă, cetăţeni-s mulţumiţi
Implementarea proiectului „Alimentare cu apă a comunei Crişeni”, a adus multă bucurie cetăţenilor din localitatea reşedinţă de comună. Deocamdată numai lor pentru că, după cum ne-a declarat primarul Maior, există speranţe ca lucrările la reţelele pentru alimentarea cu apă să fie finalizate in cursul anului viitor şi in satele Gircei şi Cristur. De menţionat că valoarea acestui proiect, aprobat şi caştigat pe H.G. 577, are o valoare totală de 45 miliarde lei vechi. In 2006, a fost demarat un proiect prin Sapard, in valoare de 1 milion euro, al cărui obiect a fost „Asfaltare drum comunal, străzi şi uliţe in comuna Crişeni.” Implementarea proiectului a fost finalizată in 2008, din banii alocaţi prin Programul Sapard fiind asfaltaţi 10,8 km (DC 6, Gircei- Doba, parţial şi o parte din străzile şi uliţele din cele trei sate). „Din dorinţa de a vedea toate uliţele din satele comunei asfaltate pană la ultima casă, am alocat fonduri de la bugetul local pentru asfaltarea a incă 11 km de uliţe. Astfel, spre bucuria şi mulţumirea cetăţenilor, Crişeniul este azi o comună fără nici o uliţă neasfaltată,” ne-a declarat, cu indreptăţită mandrie, primarul Maior Andrei. Proiectul pentru canalizare in satele comunei Crişeni, in valoare de 1 milion euro, a fost obţinut prin Ordonanţa 7. Pană in prezent lucrările pentru canalizare, incepute in 2008, au fost executate in proporţie de 65 %, dar, aşa cum se exprima şi primarul, sunt speranţe să fie fonalizate in 2011. Tot prin Ordonanţa 7 a fost pus in lucru un proiect, in valoare de 5,5 miliarde lei vechi, pentru amenajarea unei baze sportive in Gircei. De importante fonduri au beneficiat şi şcolile din comună. Astfel, in Crişeni Şcoala Gimnazială a fost reabilitată de la temelii, adăugandu-i-se şi un corp nou de clădire pentru grădiniţă şi clasele I-IV, iar in Cristur este in curs de execuţie o şcoală nouă. Construcţia a ajuns in roşu şi primarul Maior este increzător că noua şcoală işi va primi elevii din anul şcolar 2011-2012. Nici căminele culturale n-au fost uitate. După ce Căminului cultural din Gircei a fost reabilitat cu fonduri de la bugetul local, şi Căminului cultural din Crişeni i se va „croi” o haină nouă, lucrările la acest local, şi ele finanţate din fonduri proprii cu peste 6 miliarde de lei vechi, fiind deja executate in procent de 50 %. „Din fonduri guvernamentale (6 miliarde lei vechi), s-au făcut lucrări de reabilitare a Bisericii reformate din Cristur, monument istoric”, a precizat Maior Andrei. Tot in acest sat va fi reabilitat şi Căminul cultural, cu bani de la bugetul local. Mă bucur de infăptuirile din comuna Crişeni din ultimii ani, dar trebuie să menţionez că in tot ce s-a realizat am primit sprijin din partea Consiliului judeţean, a conducerii UDMR Sălaj şi a Consiliului local, cărora le adresez mulţumiri şi cu acest prilej.”
„Uşa biroului meu este deschisă pentru orice cetăţean”

Maior Andrei, maistru mecanic, fost şef de secţie Agromec timp de 31 de ani, este primar al comunei Crişeni de zece ani şi jumătate, aflandu-se, deci, la al treilea mandat. Prima dată, in 2000, a candidat, zice, la indemnul romanilor din satul natal, Gircei, care i-au apreciat calităţile de gospodar dovedite şi in propria gospodărie. Cu o experienţă „in spate” in conducere şi in lucrul cu oamenii, dobandită in anii in care a fost şef de secţie, Maior Andrei a intrat relativ uşor in „pita” administraţiei, iar dacă azi se descurcă mult mai bine decat la inceput, aceasta se datorează şi faptului că a invăţaţ administraţie din mers, cum susţine. De asemenea, i-au fost de folos şi cele acumulate la cursurile din domeniul administraţiei, achiziţiilor publice, relaţiilor sociale sau managementului proiectelor, pe care le-a absolvit. Primarul din Crişeni crede că oamenii l-au ales de atatea ori pentru că in toţi anii de cand ocupă fotoliul de prim-edil s-a străduit să ajute mereu pe oricine l-a solicitat, să fie sincer in relaţiile cu cetăţenii şi să nu calce niciodată stramb pe drumul dintre promisiune şi faptă. „In comuna noastră convieţuiesc, după cum se ştie, şi romani. şi maghiari şi rromi. Eu, insă, sunt primarul tuturor şi uşa biroului meu este deschisă zilnic pentru toţi cetăţenii şi fac tot ce-mi stă in putinţă pentru ca niciunul să nu plece nemulţumit.”
Ştrandul Crişeni, in aşteptarea zilelor mai bune
Inainte vreme, Ştrandul de la Crişeni era apreciat şi căutat nu numai de localnici, ci şi de mulţi zălăuani, mai ales că era singurul loc in imprejurimi unde se putea face vara o baie sau cateva lungimi de bazin inot. Din dorinţa de a-l moderniza, primăria a concesionat, cu caţiva ani in urmă, acest loc de agrement, dar a rupt pană la urmă inţelegerea cu firma concesionară, pe motiv că aceasta n-a respectat clauzele contractului. După ani şi ani de procese, instanţa a dat verdictul final şi problema ştrandului a devenit din nou prioritară pe agenda primăriei. „Vrem să facem aici o bază de agrement şi chiar de tratament, apa avand proprietăţi curative benefice, ne-a spus primarul din Crişeni. In acest scop, vom incheia un contract cu o firmă specializată pentru executarea lucrărilor de decolmatare a puţurilor existente, forarea primului puţ făcandu-se in 1975. Dacă debitul va fi insuficient, se vor face şi foraje pentru puţuri noi. Apoi, in funcţie de rezultate, vom demara demersurile pentru punerea in funcţiune a ştrandului, pe care vrem să-l aducem la standarde europene. Cu ce fonduri? In prima fază contăm pe bugetul local, iar dacă nu vom putea suporta cheltuielile, se va apela la varianta concesionării, dar numai cu firme serioase, ca să nu ne mai …ardem, precum prima dată. O altă şansă ar fi cea a deschiderii finanţărilor de la Guvern şi pentru bazele de agrement şi turism, caz in care vom trece la intocmirea şi depunerea unui proiect la Ministerul Turismului.”
Case noi, cu sutele
Dată fiind apropierea de municipiul Zalău, ceea ce constituie un real avantaj, tot mai mulţi orăşeni, dar şi localnici, au ales să-şi facă o casă in Crişeni sau Gircei. Aşa se face că in ultimii ani aici s-au construit peste 130 de case noi, care de care mai modernă şi mai comfortabilă. ” Da, eliberăm multe autorizaţii de construcţie pentru case, ne spune primarul Maior, şi asta ne bucură. Satele comunei işi adaugă la zestrea edilitară case noi, cu arhitectură modernă şi in plus creşte şi populaţia.
Ganduri pentru maine
In planurile primăriei şi in gandurile pentru maine ale primarului se inscriu : construirea in Crişeni a unui dispensar uman modern, inclusiv cu locuinţe de serviciu pentru medici, finalizarea modernizării iluminatului public, cu lămpi economice, in toată comuna, construirea a trei capele, cate una in fiecare sat, intocmirea de proiecte pentru amenajarea a 3 parcuri de joacă, modernizarea staţiilor de autobuz şi finalizarea lucrărilor la „Parcul Eroilor” din centrul satului Crişeni şi apoi darea lui in folosinţă. Tot pentru perspectivă poate fi nominalizat şi proiectul depus prin FEADR, măsura 1.2.5., care are ca obiect modernizarea a 10,8 km de drumuri de exploataţie agricolă.
Acum 100 de ani
din
„Schiţa monografică a Sălagiului”
– editată in 1908
„Ţigani (ung. Czigany, pretura Zalăului) este comună veche romanească in apropierea Zalăului de care se ţinea (ca pustă) la conscripţia din 1715. Are 90 de fumuri cu 175 de suflete de religiune gr-cat. Biserica din lemn e edificată in 1894. Şcoala confesională are invăţător cvalificat cu salariu de 600 cor. din care statul plăteşte 304. Copii de şcoală sunt 42. Dintre adulţi aflăm 58 ştiutori de carte. Ungureşte nu ştie nime. Hotarul are 1300 jugăre, din cari 600 sunt in mana romanilor. Preţul unui jugăr este de 300 cor. Alegători sunt numai 8”.