Durerea pădurii româneşti este mare. Se fac tatonări pentru a mai stopa defrişările ilegale de pădure. Se tot moşesc legi care să pună, chipurile, la adăpost de hoţi aurul verde al României. Fiecare guvern care s-a perindat a tras concluzia că distrugerea mediului înconjurător a devenit pericol la siguranţa naţională. Mă uit şi eu, ce-i drept mirat, cum se bate apa-n piuă pe această temă. Dau vina unii pe alţii, iar munţii şi dealurile noastre pleşuvesc pe zi ce trece. Acum câteva zile, însă, deputaţii de toate culorile politice au decis că exportul de lemn nu va mai fi limitat pentru a nu genera „consecinţe economice negative în lanţ”. După părerea mea, parlamentarii nu realizează jaful din pădurile noastre. Discuţiile cu limitarea exportului au luat amploare după întâlnirile preşedintelui Iohannis cu reprezentanţi ai firmei austriece Schweighofer, cel mai mare procesator de masă lemnoasă din România. stop_coloana Dacă noi nu suntem lucizi şi capabili să ne apărăm patrimoniul forestier, vine Europa în ajutor. FSC (Asociaţia pentru Certificare Forestieră), cu sediul la Bonn, a retras certificarea firmei austriece de care aminteam. Astfel, li s-a luat încrederea austriecilor şi în Carpaţi. Prinşi cu mâţa-n sac, austriecii n-au mai avut ce face, deoarece FCS a constatat că „Schweighofer a primit lemn ilegal din România”. Deocamdată horesc în gând: „Creşti pădure şi te-ndeasă”… Dar mă tem să nu fie doar un schimb de jefuitori.