Cresterea vizibilitatii fondurilor europene in randul cetatenilor reprezinta una dintre prioritatile europarlamentarului Daniel Buda!

Europarlamentarul clujean Daniel Buda, membru al Grupului PPE si al Comisiei de Agricultura si Dezvoltare Rurala, al Comisiei de Dezvoltare Regionala si al Comisiei de Afaceri Juridice din Parlamentul European, a initiat un raport care vizeaza „Cresterea implicarii partenerilor si a vizibilitatii în activitatea fondurilor structurale si de investitii europene”.
Ideea principala care a stat la baza raportului initiat de europarlamentarul Daniel Buda a pornit de la faptul ca politica de coeziune este finantata cu un buget de peste 350 de miliarde de euro, însa efectele pozitive sunt cunoscute mai putin de catre cetateni, iar concluzia evidenta a fost ca metodele de comunicare nu au fost întotdeuna cele mai eficiente. Dupa cum s-a subliniat si în propunerea de raport, doar o treime din cei chestionati în Eurobarometrul din 2015 au auzit despre proiecte cofinantate prin politica de coeziune si de efectul pozitiv asupra vetii lor.
Politica de coeziune este instrumentul fundamental al UE prin intermediul caruia se reduc disparitatile dintre regiuni, se genereaza o crestere a ocuparii dar, în acelasi timp si o sprijinire a competitivitatii regiunilor UE. Investitiile prin politica de coeziune au creat un impact pozitiv asupra economiilor statelor membre. În aceeasi masura, au contribuit la cresterea calitatii vietii de zi cu zi, dar, din pacate, avantajele investitiilor nu sunt percepute întotdeauna asa cum ar trebui de catre cetatenii europeni.
Europa de astazi se afla în mijlocul unei crize sociale dominate de un climat de neîncredere. Toate acestea au loc în contextul cresterii tot mai accentuate miscarilor antisistem, a Brexitului iar aceste tendinte de polarizare au generat diferentieri de abordare privind viitorul Europei cu viteze diferite de dezvoltare. Neindoielnic, comunicarea deficitara a contribuit la o astfel de stare de fapt.
Acest lucru se datoreaza în principal din cauza ca metodele de comunicare se deruleaza în mod diferit în fiecare stat membru. Concret, conform datelor Eurobarometrului mentionat, în Regatul Unit, doar 7 la suta dintre cei chestionati aveau cunostinta despre investitiile UE, Iar la polul opus, în Polonia, 76 la suta dintre respondenti recunosteau impactul pozitiv al proiectelor UE în regiunile în care locuiesc.
De aici desigur putem trage o prima conluzie si anume ca se impune o mai buna coordonare între autoritatile publice, partenerii sociali si economici dar si societatea civila pentru o mai buna comunicare a obiectivelor UE cu scopul de a creste interesul cetatenilor fata de apartenenta la proiectul comun european. stop_coloana
Trebuie sa retinem ca vizibilitatea în cadrul politicii de coeziune precum si oportunitatile de finantare sunt mai degraba o responsabilitate a autoritatilor locale si regionale, deoarece ele sunt interfata cea mai apropiata de cetatean, iar autoritatile locale beneficiaza de cel mai ridicat grad de încredere din partea cetatenilor. Cresterea interactiunii cu beneficiarii finali si cu partenerii implicati este esentiala pentru îmbunatatirea comunicarii. Este nevoie ca transmiterea mesajelor sa fie pe întelesul si tinând cont de interesul beneficiarilor.
În concluzie, proiectul de initiativa legislativa propune îmbunatatiri în cadrul de reglementare actual în trei aspecte principale:
– coordonare mai eficienta în materie de comunicare, vizibilitatea investitiilor si cresterea accesului la mijloacele de comunicare dintre Comisie, guvernele statelor membre prin intermediul autoritatilor de management si beneficiari.
– externalizarea rezultatului politicii de coeziune în contextul viitoarei strategii de comunicare.
Pentru a clarifica acest aspect, daca o firma dintr-un stat net contribuitor executa lucrari, furnizeaza produse sau servicii finantate prin fondurile ESI într-o regiune de convergenta sau de tranzitie, autoritatile din statul membru net contribuitor, ar trebui sa publice existenta acestor investitii si avantajele economice si sociale pe care le aduc aceste investitii pentru statul membru donator (ex contributia la PIB)
– implicarea tuturor partenerilor relevanti în procesul decizional, prin cresterea gradului de asumare a implementarii politicilor; în practica înseamna dezvoltarea unor instrumente sau platforme de animare tinând cont de modelele actuale de guvernanta participativa, prin implicarea cetatenilor într-un proces participativ de întocmire a bugetului.
Doar printr-o comunicare eficienta între autoritati si organismele beneficiare se poate asigura nu doar o vizibilitate mai buna a fondurilor europene ci si o accelerare a absorbtiei acestora iar aceste lucruri, în calitate de membru al Parlamentului European, mi le-am propus înca de la începutul mandatului spre concretizare, ne spune europarlamentarul Daniel Buda. (A.I.)