Crasna – un exemplu de administraţie eficientă
Comuna Crasna are cam aceeaşi componenţă a populaţiei ca şi Crişeni, adică români şi maghiari şi până în 10 la sută romi. Dacă stăm să analizăm investiţiile de natură economică şi socială făcute în ultima vreme vom observa că există o mare diferenţă, chiar dacă Crişeni este comuna cu cel mai mare buget din judeţ.
Potrivit primarului Emeric Pop, în Crasna există 140 de societăţi comerciale. E drept, Crasna este comuna cu cea mai numeroasă populaţie din Sălaj. La ultimul recensământ erau aici 6.373 de suflete. Dintre “coloşii” industriali ai Crasnei, prim edilul aminteşte SC. Fibrex. Inserco, Olecom, SC Kiraly şi, mai nou, puntul de lucru al Uniconf, firmă din grupului Universal. Emeric Pop ne spune că se bucură că în comunitatea pe care o păstoreşte îşi fac loc noi societăţi comerciale. De pildă, Uniconf a creat până în prezent 60 de locuri de muncă pentru crăsneni şi locuitori din satele aparţinătoare. Apoi, o parte din impozit vine la bugetul comunei, iar cea mai mare parte din banii pe care-i câştigă angajaţii sunt cheltuiţi în comună. Mai sunt şi alte beneficii, care toate converg spre îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor comunei.
Cât despre infrastructură, primarul “se laudă” că toate străzile din centrul de comună, precum şi drumurile comunale din Huseni, Marin şi Ratin, au fost reabilitate. Lucrările la aducţiunea apei potabile şi la sistemul de canalizare s-au finalizat în satele Huseni şi Ratin şi în centrul de comună în proporţie de 95 la sută, iar în localitatea Marin se lucrează intens la alimentarea cu apă şi canalizare. Un lucru deosebit şi de mare folos pentru comunitate este aducerea gazului metan în comună. Deocamdată doar în centru. Urmează ca reţeaua de gaz metan să se extindă şi în celelalte aşezări.
Nivelul de trai al cetăţenilor comunei este prioritate pentru cei ce au fost aleşi să-i conducă. Există în fiecare aşezare a comunei câte un centru de zi pentru copiii proveniţi din familii defavorizate. stop_coloana Deci. sunt patru lastfel de centre. Şi toate sunt clădiri noi. Dimineaţa, spaţiile centrelor sunt utilizate pentru preşcolarii de la grădiniţă. De la vremea amiezii, după finalizarea cursurilor şcolare, copiii defavorizaţi vin la aceste centre. În primul rând, primesc o masă caldă, apoi pentru fiecare centru este angajat un educator care supraveghează şi coordonează activitatea copiilor. Seara, la plecare, primesc o altă masă. E şi acesta un mod decent de a avea grijă de vlăstarele comunei, indiferent din ce categorie socială provin. Şi cei vârstnici şi neajutoraţi au posibilitatea să ducă o viaţă decentă în centrele de bătrâni care fiinţează în comună. Cât despre grija faţă de sănătatea locuitorilor comunei, primarul Emeric Pop ţine să sublinieze că “prin modernizarea spitalului, am făcut ca acesta să se poată alinia la standardele europene; avem un spital etalon în judeţ”. “Când am luat în primire funcţia de primar, la Spitalul din Crasna era un singur medic, medicul Bobină, care putea să se pensioneze, dar nu a făcut-o, ca să nu se desfiinţeze spitalul. Astăzi avem şase medici specialişti şi secţii dotate cu cea mai modernă aparatură”, ne spune Emeric Pop.
Bugetul comunei Crasna pentru anul 2016 este de 20.883.620 de lei. Veniturile proprii ale primăriei din taxe şi impozite, din cote şi sume defalcate pe venit şi TVA se ridică la 5.791,130 de lei. Banii ar fi insuficienţi pentru numeroasele investiţii care se realizează an de an în comuna Crasna. Numai că edilii au găsit oportunitatea de a accesa fonduri europene. Au întocmit proiecte, s-au luptat cu birocraţia şi au învins. Altfel cum ar fi beneficiat locuitorii comunei Crasna de apă, canalizare, gaz metan, centre sociale etc?
