În galeria marilor personalitati salajene din generatia Marii Uniri, la loc de cinste se înscrie si Coriolan Mesesian.

rn

Familia si formarea profesionala

rn

S-a nascut la 26 septembrie 1873 în localitatea Acâs (fostul jud. Salaj) din parintii Gavril Mesesian si sotia Teofania, nascuta Söter. Tatal sau a fost preot greco-catolic în Vârsolt, Recea, Acâs si Chiesd, unde a decedat în anul 1913.
Coriolan Mesesian a absolvit scoala primara în Chiesd sub conducerea învatatorului Stefan Timoc. A urmat cursurile Gimnaziului Minorit din Simleu Silvaniei, clasele inferioare, iar cele superioare la liceul confesional greco- catolic din Beius, pe care le-a absolvit în anul 1891. Printre colegii sai de liceu s-au numarat Avram Cordis, fost preot în Dersida, Ioan Cocian, avocat si fost consilier la Curtea de Apel, Andrei Ille, presedinte la Curtea de Apel, Carol Watchter, judecator si Iosif Siegescu, profesor universitar.
Studiile superioare le-a urmat la Universitatea din Oradea, apoi la Cluj unde si-a luat doctoratul în Drept, cu toate persecutiile îndreptate împotriva studentilor români, în urma Memorandumului din 1892. În timpul studentiei s-a remarcat înca de la început ca un tânar înzestrat cu deosebit talent, trecând toate examenele din facultate „cu distintie si în aplauzele colegilor sai”.
O dovada relevanta a talentului sau remarcabil în constituie faptul ca taranii români din zona Simleului vorbeau despre "Coriolanul Popii din Chiesd", ca despre "floarea studentimei universitare".

rn

Avocat în Simleu, în apararea românilor oropsiti

rn

Luându-si diploma de avocat, cu o pregatire stiintifica impunatoare, si-a început cariera de avocat la Simleu-Silvaniei, în anul 1898.
Prin dragostea sa fata de poporul din care provenea, câstiga încrederea tuturor intelectualilor si taranilor de la sate, care îl vedeau ca pe ocrotitorul si aparatorul celor oropsiti de soarta.
La putin timp dupa instalarea sa la Simleu, banca "Silvania", cea mai importanta institutie de credit românesc din Salaj si zona de nord-vest, îi face oferta de a deveni jurisconsultul institutiei.

rn

Activitatea pe tarâm cultural-national

rn

De la începutul activitatii sale ca avocat se implica activ si în viata cultural-nationala româneasca din Simleu, fiind ales presedinte al Societatii Corale din Simleu, consilier al Reuniunii Femeilor Române Salajene si secretar al despartamântului Simleu al Astrei.
În scurt timp devine "îndrumatorul si însufletitorul tuturor institutiilor cu caracter religios, cultural si national. În vremurile înainte de razboi, – spunea protopopul Supurului, Ioan Oltean, la catafalcul bunului sau prieten, în 1932 -, nu era o adunare, o întrunire româneasca, o framântare cu caracter politic si national unde sa nu se fi auzit cuvântul si sfatul lui hotarâtor. Noi, prietenii lui din copilarie, priveam cu mândrie la acest vrednic fiu al Salajului, care avea sa continue opera marilor înaintasi din acest judet: Pop Gheorghe de Basesti, Alimp(iu) Barboloviciu, Andrei Cosma si altii".
În anul 1902, luna iulie, Coriolan Mesesian, care avea 29 de ani, s-a casatorit cu Adela Trif, fiica vrednicului si eruditului profesor Gavril Trif, care avea vârsta de 23 ani. Nasi de cununie le-au fost Andrei Cosma, directorul bancii "Silvania" din Simleu si sotia sa Maria Dragos, presedinta "Reuniunii Femeilor Române Salajene".
Pe data de 3 ianuarie 1904 aparea la Simleu Silvaniei primul numar al ziarului românesc "Gazeta de Dumineca". Coriolan Mesesian se numara printre cei 47 intelectuali români salajeni care semneaza articolul-program al ziarului, intitulat "Cuvântul nostru". Subliniind rolul important pe care ar trebui sa-l joace cultura, care "formeaza basele de esistenta ale unui popor", Coriolan Mesesian si ceilalti intelectuali semnatari credeau cu tarie ca ziarul va deveni "adevarata scola pentru popor, adevarata carte a poporului", ceea ce din fericire s-a si întâmplat, prestigiosul ziar simleuan devenind un adevarat reper de cultura si informatie pentru românii salajeni.
Un moment deosebit pentru întreaga natiune româna l-a reprezentat organizarea Expozitiei generale a României, la Bucuresti, în anul 1906. Organizatorii si motoarele actiunii de adunare a pieselor si alcatuirea unei expozitii cu obiecte reprezentative pentru civilizatia si cultura româneasca din tara Silvaniei au fost Victor Deleu si Coriolan Mesesian. Cu toate piedicile autoritatilor austro-ungare, în cele din urma s-a reusit trimiterea obiectelor la Bucuresti si etalarea lor în cadrul expozitiei jubiliare, bucurându-se de un real succes, drept dovada medaliile primite de catre salajeni.
Seria de conferinte poporale organizate de catre despartamântul Simleu al Astrei pe anul 1907 este deschisa de catre Coriolan Mesesian, secretarul despartamântului, pe data de 7 ianuarie 1907, care atunci corespundea cu a doua zi de Craciun. Tema conferintei a fost "desvoltarea dreptului din timpurile cele mai vechi pâna în zilele noastre".
Din anul 1907, pe lânga functia de secretar al despartamântului Simleu al Astrei îl gasim si ca secretar al fondului Dr. Ioan Nichita, fond din care se acordau premii conferentiarilor si se acordau diferite ajutoare parohiilor greco-catolice salajene.
Coriolan Mesesian, în calitatea sa de secretar al despartamântului Simleu al Astrei, a facut parte din Comitetul aranjator al serbarilor Astrei de la simleu, alaturi de Dionisie Stoica si I. P. Lazar. Este vorba de cea de a doua mare adunare generala a Astrei, dupa cea din 1878, care a avut loc la Simleu Silvaniei, în perioada 6-9 august 1908.
Pe data de 11 noiembrie 1908, la initiativa lui Dionisie Stoica, în Casina româna din Simleu are loc o consfatuire în privinta necesitatii înfiintarii unui Comitet teatral românesc. La adunare participa, conform relatarilor presei vremii, peste 50 de intelectuali, barbati si femei, din Salaj. Acum se ia decizia de a înfiinta Societatea pentru fond de teatru – filiala Simleu. Presedinte al comitetului a fost ales dr. Coriolan Mesesian. În functia de vicepresedinti au fost alesi Dr. Coriolan steer (Tasnad) si dr. Ioan Suciu (Zalau), dr. Dionisie Stoica secretar si Nicolae Munthiu casier. În Comitetul de conducere a fost aleasa si sotia lui Coriolan Mesesian, Adela, ca membru. Amândoi vor desfasura în anii urmatori o activitate intensa în cadrul societatii.
În urma alegerilor parlamentare din anul 1910, care au fost pierdute de Victor Deleu, candidat al Partidului National Român în circumscriptia Simleului, datorita interventiei autoritatilor maghiare si a violentei, Coriolan Mesesian, presedintele de circumscriptie al P.N.R. felicita alegatorii români pentru curajul si lupta eroica pe care au dus-o în alegeri: "Pentru lupta eroica, tinuta demna, impunatoare si nesovaielnica în fata alor mii de pericole ce a-ti întâmpinat cu prilejul alegerii de deputat în 1-a zi l.c. (1 iunie 1910 – n.n.) sunt mândru si fericit a Va rosti, ca presedintele partidului din acest cerc, cea mai respectuoasa multumita, rugându-va, ca si în viitor, cu acelasi piept de otal si inima de leu, sa sariti întru apararea sfântului steag, pe care e scris: lege, limba româneasca, obiceiuri stravechi, iubire de patrie, egalitate si fratietate pentru toti.
Natia româna e faloasa pe Voi!
Dumnezeu cu noi si cu sfânta noastra cauza!".

rn

De la Marele Razboi la Marea Unire

rn

La izbucnirea primei mari coflagratii mondiale, desi avea vârsta de 41 de ani, este mobilizat în armata austro-ungara si trimis pe front. si aici îsi va face cu constiinciozitate datoria, fiind distins cu gradul de capitan si numeroase decoratii pentru fapte de vitejie.
Revenit de pe front în toamna anului 1918, Coriolan Mesesian se distinge ca un bun organizator si "însufletitor" al spiritului românesc, contribuind la înfiintarea sfaturilor si garzilor nationale din Simleu si satele din zona.
O zi memorabila în viata lui Coriolan Mesesian si a simleuanilor a fost ziua de 10 noiembrie 1918, când a luat fiinta Consiliul National Român si Garda nationala Româna din Simleu. Iata cum relatata în anii 80 Gratian C. Marcus evenimentele istorice la care a participat si el: "În 1918, în 10 noiembrie s-a organizat la Simleul Silvaniei Consiliul National Român. La aceasta întrunire de constituire eu, ca elev de liceu, am fost de fata. Nu uit acel grup de vreo 300 de români care s-au adunat, într-o zi de vineri, în curtea vechii case vicariale". Aici erau prezenti "vreo 300 de tarani si care ascultau ceea ce se spune de pe un tarnat, adica colidor, de unde au vorbit. A vorbit Alexandru Aciu, care era originar din Maieriste". A luat apoi cuvântul vicarul Silvaniei, Alexandru Ghetie si "înca vreo 5 persoane, iar eu din rândurile poporului ascultam cu inima înaltata, simtind ca ce însemnatate are aceasta adunare. Însemna ca noi românii luam puterea în mâna aici în Tara Silvaniei".
Presedinte al Consiliului National Român din Simleu Silvaniei a fost ales vicarul Alexandru Ghetie, vicepresedinti Coriolan Mesesian, Cassiu Maniu si Nicolae Ardelean, iar secretar Alexandru Aciu. Tot în acea zi s-a înfiintat si Garda Nationala Româna, în fruntea careia a fost desemnati comandanti, Coriolan Mesesan si Alexandru Aciu, care ajunsesera în timpul razboiului la gradul de capitani.

rn

Calvarul suferit în Ungaria bolsevizata

rn

Dupa realizarea visului de veacuri a românilor – unirea într-un singur stat national unitar -, Salajul s-a aflat înca câteva luni sub teroare, în special dupa instaurarea bolsevismului în Ungaria, de catre Bela Kun, salajeanul de trista amintire, orgininar din Lelei.
Desigur ca maghiarii nu au uitat de activitatea unionista a lui Coriolan Mesesian si celorlalti fruntasi români din zona Simleului, aflat acum sub linia demarcationala. În acest context, pe data de 18 februarie 1919, Coriolan Mesesian, vicarul Alexandru Ghetie, Alexandru Aciu si ceilalti fruntasi politici români au fost arestati. De asemenea, sub pretextul ca detin arme, au fost arestate Clara si Cornelia Maniu, mama si sora presedintelui Consiliului Dirigent, Iuliu Maniu.
Calvarul ostaticilor continua si pe data de 13 martie 1919 fruntasii politici din zona Simleului care votasera Unirea sunt dusi în fata procurorului militar Pograny, care îi acuza de "tradare de patrie". Coriolan Mesesian si sotia sa Adela se aflau printre cei arestati, alaturi de Alexandru Aciu, Aurel Mascan, Virgil Barbulovici, Petru sireag, dr. Valer Ancean, cumnatul lui Valentin Coposu, preotii Valentin Coposu, Emil Ostate si Groza George, în total 32 de persoane.
Lotul de ostatici este transportat de la Carei la Debretin, ajungând apoi la Nyiregyhaza. Aici vor sarbatori Sfintele Pasti, în biserica greco – catolica a episcopiei nou înfiintate de Hajdudorogh, liturghia fiind tinuta în limba româna de catre preotul Valentin Coposu care-i si împartaseste.
În cele din urma se ajunge la un consens, cele doua armate beligerante urmând sa efectueze un schimb de ostatici. Astfel armata bolsevica maghiara este de acord sa înapoieze "pe mama lui Maniu Iuliu cu întreg personalul ce o întovaraseau, daca în schimb comandamentul român elibereaza tatal internat a lui Kuhn Bela, mama lui si cumnatul lui". Deasemenea, se mentiona ca „pentru predarea ostaticilor se va fixa data de 22 mai 1919 stil nou la ora 9 dimineata la podul de la Tisza Fured”.
Între timp, ostaticii internati la Nyiregyhaza, pe data de 26 aprilie au fost dusi la gara pentru a fi expediati la Budapesta, deoarece frontul era foarte aproape. În gara însa îsi face aparitia un tren blindat românesc care face ravagii printre trupele bolsevice maghiare. Astfel, o parte din ostatici reusesc sa evadeze, ajungând la Budapesta doar 12 persoane din 32 câte fusesera arestate la Simleu.
Ajunsi la podul de peste Tisa ostaticii români vor trebui sa astepte deoarece membri familiei Kun au ajuns la Tiszafured doar a doua zi, astfel ca schimbul a avut loc pe data de 23 mai la ora 15.
Grupul de ostatici a fost trimis în tara cu un tren special, acesta ciocnindu-se în gara din Oradea de un tren militar blindat. Acesta spre marea bucurie a ostaticilor era românesc si transporta Familia Regala si suita sa în vizita pe care tocmai o efectua în Transilvania, în teritoriile românesti recent eliberate.

rn

Primul presedinte al Tribunalului din Simleu Silvaniei dupa Marea Unire

rn

Reîntors la Simleu, Coriolan Mesesian îsi pune întreaga sa pricepere în slujba României Mari. Organizeaza Judecatoria de Ocol din Simleu Silvaniei, în fruntea careia este numit ca sef-judecator, iar mai apoi Consilier la Curtea de Apel. În aceasta functie, "a dat dovada de calitati extraordinare – ca om al datoriei, ca judecator constiincios, de un caracter integru si la culmea chemarii".
A fost ales în functia presedinte al Societatii "A.G.R.U." din Simleu, calitate în care a dezvoltat o activitate prodigioasa si pe teren religios, înfiintând mai multe filiale ale societatii în satele din jur.
Probabil si datorita activitatii profesionale foarte încarcate, în anul 1923 demisioneaza din functia de presedinte al Casinei Române din Simleu si preda stafeta lui Ioan Ossian, directorul Liceului "Simion Barnutiu" din Simleu, promitând, însa ca ramâne ca "membru muncitor pe cât puterile îl vor ajuta".
Îl gasim implicat în numeroase actiuni culturale si caritabile, alaturi de sotia sa, Adela, care a îndeplinit si functia de presedinta a Reuniunii Femeilor Române Salajene (RFRS), în perioada 1923-1924. De exemplu, contribuie cu suma de 1.000 de lei pentru vesmintele bisericesti (doar familia Aciu a mai donat asa mare suma), la colecta RFRS pentru înzestrarea bisericii greco-catolice din Simleu Silvaniei.
Din pacate, Coriolan Mesesian a decedat pe data de 12 august 1932, la vârsta de 59 de ani. La înmormântarea sa au participat, conform presei vremii, toate autoritatile locale si judetene, toti intelectualii din Simleu, familia si rudele, iar "fastul deosebit a fost conform vredniciei scumpului si merituosului decedat". A celebrat un sobor de preoti, în frunte cu vicarul Silvaniei, Petru Cupcea. Au luat cuvântul vicarul Cupcea, preotii Alimpiu Costea, Ioan Oltean, Valentin Coposu, Ioan Talos, Aurel Ghilea, prefectul judetului Salaj, Gheorghe Pop de Oarta, Dr. Ioan Ossian, judecatorul Viorel Grivase, Dr. Emil Lobontiu si Dr. Mihail Gurzau.
Neputând sa participe la înmormântarea bunului sau prieten, Iuliu Maniu a trimis urmatoarea telegrama: "Am aflat cu adânca durere prea trista stire a decedarii iubitului meu prietin Coriolan Mesesan. Rog primiti cele mai sincere condoleante. Înflacarat Român, distins luptator pentru drepturile Natiunei Române, el va trai nesters în memoria noastra".
La catafalcul bunului sau prieten si colaborator apropiat în domeniul cultural, Ioan Ossian, directorul Liceului "Simion Barnutiu" din Simleu, sintetiza viata, activitatea si caracterul ireprosabil al lui Coriolan Mesesian: "Nu era omul fanfarelor si al surlelor, care sa bata moneda ieftina cu efigia sa din idei si idealuri scumpe tuturor, dar stia sa-si faca datoria integral, fara zgomot si fara reclama, atunci când aceasta datorie i-se cerea, fie de catre neamul din care s-a nascut, fie de catre societatea în care traia, fie de catre biserica din care facea parte. t…a Coriolan Mesesian pe lânga un substrat etic ireprosabil al caracterului sau, avea ceva specific, singular, foarte placut si înviorator în manifestarile externe ale caracterului sau. Dispunea în buna masura de aceea sare attica, care netezeste asperitatile, îndulceste raporturile si potoleste, alina si învioreaza".
Astfel, se stingea din viata înca un reprezentant de marca din generatia de aur a Marii Uniri.