Elena Rosan, o tanara de 24 de ani, din satul Fizes, comuna Sig, a dezvaluit ieri in mod expres pentru ziarul nostru tragica intamplare de care a avut parte in urma cu o luna. A pierdut copilul din cauza medicilor. Tanara a facut acest demers din dorinta de a arata intregului judet lipsa de profesionalism si incompetenta unor medici, dar si modul aproape inuman in care a fost tratata de purtatorii halatelor albe. Revoltata si cu lacrimi de neputinta in ochi, Elena Rosan incepe sa depene firul povestii.
Sarcina era normala cand a ajuns la spital
„Într-o zi de joi, mai exact 9 ianuarie, am plecat la Spitalul Judetean Zalau, cu simptome de enterocolita. Cum eram insarcinata in 18 saptamani, primul medic la care era normal sa ma adresez a fost ginecologul. Astept pe holurile spitalului cat astept, ca in final sa mi se spuna ca medicul de garda era plecat la cabinetul sau privat. Ajunsa la cabinetul dansului, mi se face un ecograf si medicul imi spune ca sarcina este bine fixata, iar fatul este de dimensiuni normale. Trebuie, insa, sa ma tratez de enterocolita. Ma trimite la Sectia Infectioase a Spitalului Vechi, iar aici sunt internata cu diagnosticul gastro-enterocolita. Medicul de garda din data de 9 ianuarie m-a consultat si mi s-a administrat o perfuzie cu glucoza si paracetamol, pentru ca aveam febra. Seara mi s-a mai dat ampicilina si cortizon injectabil.
Tratament fatal, aroganta si indiferenta
A doua zi vine medicul la care eram repartizata, dr. Cucuian Teodora. Ma consulta superficial, imi verifica tensiunea, fiindca aveam ameteli. Tensiunea era mica (90 cu 60). Doctorita imi spune ironic ca si ea in timpul sarcinii avea tensiunea mica (80 cu 50) „si nu a patit nimeni nimic”, deci sa nu ma impacientez. Apoi vine o asistenta cu tratamentul. Cum nu mi s-a mai spus pana atunci, intreb ce primesc injectabil, iar asistenta imi zice: ampicilina si cortizon. Mi-am pus atunci intrebarea „pentru ce cortizon?” si cer explicatiile asistentei. Aceasta imi spune, pe un ton arogant, ca medicamentul cortizon este „cel mai inofensiv de pe piata”. Apoi, tot vineri, asistenta vine cu doua perfuzii. Dupa a doua perfuzie incep niste contractii puternice, le anunt pe asistente si le intreb din nou ce perfuzii au fost si mi se raspunde in doi peri ca a fost glucoza cu calciu. Cum, calciu? Ma intrebam. Ce treaba avea calciul cu enterocolita. I-am spus doctoritei Cucuian de contractiile dureroase pe care le simteam, plangandu-ma ca ar fi de la calciu. Raspunsul medicului a venit ca un fulger: „sunt impresii de-ale tale, nu are nimic calciul cu sarcina”. Din acel moment am refuzat sa mai iau calciu. Sambata a mai miscat copilul de trei-patru ori dimineata si atat. Toata ziua am anuntat asistentele ca nu simt nici o miscare a copilului si am solicitat un control ginecologic. Nu primeam decat raspunsuri de genul: „cat vrei sa tot miste? Lasa-l sa doarma linistiti, ca e mic”. Si imi inchideau in nas usa de la sala de tratamente.
Copilului nu-i mai batea inima
În sfarsit, duminica, pe la ora 9.00, plec stop_coloanala Ginecologie, unde medicul de garda imi zice nedumerit: „cum sa-ti dea perfuzie cu calciu si cortizon? De la aceste medicamente copilul nu mai misca, inima inca ii bate, sa speram ca isi revine”. Ma intorc la Infectioase. Marti ma externeaza. Luni si marti copilul a miscat foarte putin si foarte incet, iar de miercuri dimineata nu l-am mai simtit. Am contactat medicul ginecolog din Sibiu, cel care avea in supraveghere sarcina mea si mi-a recomandat sa ma prezint la Urgenta, ceea ce am si facut vineri. Dupa trei ore de asteptat pe holurile spitalului, am fost, in sfarsit, consultata de medicul de garda, care mi-a spus ca „fatul nu are activitate de col”. Am avut puterea sa il mai intreb daca e mort. Pe un ton arogant si cu indiferenta mi-a spus sa merg la Sibiu, sa ma consulte medicul la care sunt in evidenta cu sarcina. Asta a fost singura recomandare si a iesit din cabinet”.
„Fetita mi-a fost omorata!”
„Am ajuns luni dimineata la Sibiu. Nici nu a trecut o jumatate de ora si deja eram consultata de trei medici ginecologi. Toti cei trei medici mi-au confirmat verbal ca fatul e mort. Cauza: „contractiile puternice in urma perfuziei cu calciu. Copilul a intrat in soc si nu si-a mai revenit. Rezultatul necropsiei arata clar ca fatul ( a fost fetita) era bine dezvoltat fara malformatii, placenta era bine fixata pe uter asa ca u am pierdut sarcina. fetita mi-a fost omorata!”
Medicamentele ucigase nu apar in scrisoarea medicala
De neinteles si acuzator este faptul ca in scrisoarea medicala pe care Elena Rosan a primit-o la externarea de la Sectia de Infectioase a Spitalului Judetean de Urgenta din Zalau, parafata si semnata de medicul specialist Cucuian Teodora, nu sunt mentionate cele doua medicamente, in cazul de fata ucigase, calciul si cortizonul. Întrebarea este „De ce?”. Ce se ascunde sub albul hartiei? Elena Rosan nu a depus inca nici o sesizare pe marginea cazului prezentat mai sus. Asta ne-a confirmat-o si purtatorul de cuvant al Spitalului Judetean de Urgenta Zalau.
Nici la Colegiul Medicilor din Salaj nu a fost fost depusa inca nici o plangere. Liviu Oroianu, presedintele Colegiului, ne-a explicat ieri ca tanara poate sa depuna plangere in termen de sase luni de la producerea prejudiciului. Printre altele, Liviu Oroianu spunea ca este foarte important ca petenta sa puna la dispozitia Colegiului absolut toate actele medicale pe care le detine, referitoare la acest caz. Bine, bine, Elena Rosan va depune actele cerute, dar ce ne facem ca tocmai medicamentele ucigase nu apar in scrisoarea medicala ca ar fi fost administrate?
Un avocat din Cluj sare in ajutorul tinerei
Cazul tinerei din Fizes a facut repede inconjurul Salajului si chiar al tarii. Un avocat din Cluj-Napoca si-a oferit serviciile pentru a face lumina in aceasta tra-gica poveste. Dar, indiferent de pedepsele la care vor fi supusi cei vinovati (daca vor fi supusi), Elena Rosan, tanara de 24 de ani, va fi traumatizata pe viata.