Aproximativ 170.000 de copii romani au parintii plecati la munca in strainatate. Denumiti generic „capsunari”, indiferent pentru ce locuri de munca au contracte in strainatate sau pe ce perioada sunt plecati, romanii renunta la stabilitatea familiala pentru a oferi celor ramasi in tara – in special copii – o stabilitate materiala pe care nu o pot avea in Romania. Iar copiii capsunarilor raman acasa fie in grija unui parinte, ceea ce este un caz fericit, fie in grija altor rude. In cazurile cele mai nefericite, o parte a copiilor sunt abandonati in grija institutiilor statului.
Copiii capsunarilor salajeni sunt atipici
Daca studiile nationale ofera o situatie sumbra asupra realitatii celor 170.000 de copii „abandonati” de parintii plecati la munca in strainatate, nu la fel se intampla si in Salaj. O cercetare realizata de profesorul psihopedagog Carla Cora, consilier scolar la Scoala Gimnaziala „Simion Barnutiu” din Zalau a dat rezultate atipice cu privire la impactul plecarii parintilor la munca in strainatate asupra copiilor ramasi acasa. Studiul Carlei Cora a avut ca subiecti 116 elevi, impartiti in doua grupe – un grup de copii cu parinti plecati si un grup de copii care locuiesc cu ambii parinti – de la trei scoli din Zalau – Simion Barnutiu, Mihai Eminescu si Corneliu Coposu pentru a vedea modul in care separarea temporara de parinti se asociaza cu aparitia problemelor emotionale, respectiv depresia, singuratatea, agresivitatea, cu aparitia problemelor sociale, indeosebi cu relationarea cu ceilalti. Insa, rezultatul cercetarii arata ca problemele apar mai ales la copiii cu ambii parinti prezenti acasa, mai degraba decat la cei care nu se bucura de prezenta mamei, a tatalui sau chiar a ambilor parinti plecati temporar din tara. „Bunastarea materiala de care beneficiaza copiii cu parinti plecati in strainatate, banii, lucrurile pe care le trimit parintii din strainatate, ii fac sa se simta mai confortabil, chiar superiori celorlalti copii, care nu-si pot permite sa cumpere aceleasi lucruri. Evolutia relatiilor cu cei din jur, in cadrul unor interactiuni sociale, se produce deobicei fie pe de-o parte in directia: consolidare, datorata compatimirii si intelegerii situatiei acestor copii, fie pe de alta parte acceptare, datorata beneficiilor materiale pe care le au alaturi de acesti copii care primesc bani si alte lucruri inaccesibile copiilor cu parintii acasa. Copiilor asigurati material deseori li se intampla sa fie agreati de unele persoane sau chiar acceptati in diferite grupuri anume, datorita faptului ca pot sa-si permita sa procure diferite bunuri, asa ca nu-si fac probleme ca vor fi respinsi, ca se vor face de ras, ca nu vor putea tine sub control o anumita situatie, cu alte cuvinte le trec prin minte ganduri pozitive in timpul sau dupa o interactiune sociala in care sunt implicati. Dificultatile copiilor cu ambii parinti acasa, de a se ridica la bunastarea materiala de care se bucura copiii cu parinti plecati in strainatate ii face sa se simta inferiori, sa le fie teama sa relationeze, sa aiba cognitii negative in timpul unor interactiuni sociale”, arata Carla Cora in studiul sau. Un alt aspect remarcat de consilierul scolar este maturizarea emotionala timpurie a acestor copii, ceea ce face ca pornirile impulsive sau violenta fizica sa nu fie o caracteristica a copiilor cu parinti plecati ci, dimpotriva, celor cu parintii ramasi acasa. „Pentru multi din ei, procesul de maturizare care intervine destul de precoce si in mod fortat, ii face sa devina mai responsabili, iar aceasta responsabilitate pe care si-o asuma le influenteaza comportamentul, devenind mult mai asertivi decat copiii care locuiesc cu ambii parinti”, mai arata Carla Cora.
Un studiu al Fundatiei Soros arata ca in Romania exista o problema reala cu privire la copiii capsunarilor ramasi in tara, pe care autoritatile nu sunt pregatite sa o gestioneze. Potrivit studiului Soros, acesti copii sunt mai expusi abuzului de alcool si tigari decat copiii cu parintii ramasi acasa. Cel mai grav aspect relevat de studiu este ca acesti copii risca sa devina infractori, iar notele de la scoala sunt extrem de mici. Copiii capsunarilor devin depresivi, violenti si potentiali infractori. Iar aceasta situatie este mult mai pregnanta in mediul rural, unde legaturile de familie sunt mai stranse decat la oras.
Acelasi studiu insa mai arata ca exista o categorie de copii cu parinti plecati la munca in strainatate care se simt vinovati de plecarea acestora, motiv pentru care performantele scolare ale copiilor sunt de exceptie. Explicatia e simpla – acesti copii depun un efort suplimentar pentru a obtine rezultate bune la invatatura in speranta ca asa vor reveni acasa mama si tata.
Nu avem evidente pentru copiii salajeni cu parinti plecati
Niciuna dintre institutiile statului nu se ocupa cu evidenta copiilor „abandonati” de parinti pentru un job bine platit in strainatate. Incidential, anumite institutii publice din Salaj lucreaza cu astfel de copii, fie ca veniturile declarate de familie sunt sub limita si atunci primariile fac anchete sociale pentru a le acorda ajutor material (ceea ce este ironic), fie sunt abandonati de ambii parinti si sunt preluati de Protectia Copilului in grija.Anul trecut, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Salaj avea in evidenta un numar de 40 de copii care erau in plasament la rude, dar si 10 copii in centrele de plasament. „Sunt vreo 700 de copii in judet in situatia asta, dar nu avem o evidenta clara”, ne-a declarat Violeta Milas, directorul DGASPC Salaj. Po-trivit acesteia, in general copiii raman cu un parinte sau in grija bunicilor. Pentru ca nu declara veniturile obtinute in strainatate, multi dintre copii beneficiaza de o alocatie suplimentara de 97 de lei pe luna, fata de cea de 40 de lei pe care o ia un copil cu ambii parinti in tara.
Copii prinsi intre doua sisteme de educatie
O alta categorie de copii sunt cei pe care parintii reusesc sa-i duca cu ei in strainatate, tocmai pentru a reuni familia si a avea grija de educatia lor. O parte din ei nu reusesc sa se adapteze la viata de acolo si parintii sunt nevoiti sa ii trimita din nou in tara. O alta situatie este cea in care, in aceasta perioada de criza, parintii decid sa revina cu toata familia acasa pentru ca nu mai au locuri de munca. In ambele situatii, copiii care au urmat scoala in strainatate trebuie sa reintre in sistemul de educatie romanesc. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Scolar Judetean, in anul scolar 2011-2012 s-au gasit in aceasta situatie un numar de 35 de copii din invatamantul preuniversitar, inclusiv din clasele I si XII. Majoritatea acestora s-au intors din Italia si Spania, insa au fost si doi copii intorsi din Statele Unite ale Americi si un copil care a facut scoala in Grecia. Pentru a reintra in circuitul scolar romanesc, parintii acestora trebuie sa depuna un dosar de echivalare a studiilor facute in exteriorul tarii si care sa fie validat de Ministerul Educatiei.

Post Views: 83