Controverse in jurul etimologiei toponimului Zalău
Un număr mare de istorici au arătat diversele tipologii în care se poate încadra numele Zalău. La fel ca denumriea de Sălaj (Ţara Silvaniei, din latină) şi denumirea Zalău provine dintr-o limbă veche. Gheorghe Chendre Roman, autorul operei “Dicţionarul etimologie al localităţilor din judeţul Sălaj”, susţine că ambele toponime, atât Zalău cât şi Sălaj, conduc ca formare spre radicalul din limba latină “sil”, care derivă din Silva, iar apoi a urmat un proces de maghiarizare a cuvântului. Teoria lui Chendre se bazează pe faptul că în momentul când au apărut toponimele Sălaj şi Zalău ţinutul era acoperit de păduri şi este posibil să fi existat şi plantaţii mari de viţă de vie. Astfel, toponimul Silva, care a condus apoi spre numele de Zalău şi Sălaj, s-a format ca şi multe alte toponime din judeţ care prezintă o caracteristică a locului, ca de exemplu Făgetu (zonă cu foarte mulţi fagi), Plopiş (zonă cu mulţi plopi), Pădureni, Păduriş, Cerişa (zonă cu mulţi cireşi), Brusturi, Lazuri, Măgura, Muncel şi altele.
Onufrie Vinţeler presupune că la originea toponimului Zalău stă un apelativ de origine slavă şi oferă trei ipoteze. Prima arată că Zalău s-a format din “zalaj”, din limba rusă, stop_coloana care are sensul de depresiune între două movile. A doua ipoteză arată că toponimul s-a format din “zola”, întâlnit în limbele slave cu sensul de sol după arderea pădurii. Istoricul arată că în Zalău au avut loc numeroase defrişări de păduri prin metoda arderii. A treia ipoteză arată că toponimul vine din “zalov”, participiu de la verbul zalovitti, care înseamnă a începe să prinzi.
Dacologii consideră că toponimul s-a format pe baza cuvântului “zilai” din limba dacă, ce are sensul de vin negru, roşu. Ipoteza poate fi apropiată de adevăr, deoarece în zonă se cultiva viţă de vie.
Istoricul Chendre a explicat şi forma în care Zalăul a fost atestat în 1808 sub denumirea germană de Zillenmarkt şi Waltenberg. Zillenmarkt semnifică “piaţa Zalău”. Wald înseamnă pădure, iar berg înseamnă munte, astfel că toponimul însemna “munte împădurit”.
