Controalele inspectorilor antifraudă in Sălaj

Desfiinţarea Gărzilor financiare judeţene şi înfiinţarea Direcţiiilor Regionale Antifraudă Fiscală (DRAF) se dovedeşte favorabilă agenţilor comerciali sălăjeni, Sălajul aflându-se în aria de responsabilitate a DRAF Oradea. În schimb, bihorenii se plâng că, pentru că se află la ei în ogradă, inspectorii antifraudă îi “calcă în picioare” mai mult decât pe cei din judeţele vecine.
Anul trecut, DRAF Oradea a efectuat în regiunea de nord-vest 4.070 de controale, din care aproape jumătate s-au realizat în ju. Asta în timp ce în Cluj a efectuat doar 623 de controale (15,30 la sută din total). În Maramureş au făcut 593 de verificări (14,75 la sută), în Satu Mare 472 (11,59 la sută), în Bistriţa Năsăud 386 (9,48 la sută). Inspectorii antifraudă au făcut în Sălaj cele mai puţine controale, adică numai 223 (5,47 la sută din total), potrivit datelor obţinute de bihoreanul.ro. Reiese că ceea ce pentru politicienii bihoreni era motiv de mândrie, pentru firmele din judet a ajuns o pacoste. O arata chiar datele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Sălăjenii fraudează de zece ori mai puţin decât orădenii, dar au luat amenzi aproape cât clujenii

În Sălaj, inspectorii au sesizat anul trecut organele de urmarire penală în cinci situaţii pentru recuperarea de prejudicii în valoare de 5,92 milioane lei, în timp ce pentru Bihor s-au făcut 40 de astfel de sesizări pentru recuperarea unor prejudicii de peste 56 de milioane de lei (51,53 la sută din totalul constatat în regiune).
Tot anul trecut, inspectorii antifraudă au aplicat în Sălaj amenzi în valoare de 2,24 milioane de lei, comparativ cu judeţul Bihor, unde s-au dat amenzi şi s-au confiscat bunuri de 5,61 milioane de lei (25,73 la sută din totalul pe cele şase judeţe), în vreme ce în Cluj au dat amenzi de 3,02 milioane de lei, iar în Satu Mare de 2,11 milioane lei, în Bistriţa Năsăud de 1,47 milioane, iar în Maramureş aproape ca în Bihor, de 5,6 milioane lei.
Unui număr de 17 societăţi comerciale din Sălaj le-a fost suspendată temporar activitatea pentru nereguli, în timp ce la Bihor au fost 58 cazuri de suspendare a activităţii (dintr-un total de 113 suspendări pe regiune). La Cluj au fost 35 de suspendări, în Satu Mare 21, în Bistriţa Năsăud 19, iar în Maramureş 25 de cazuri.

Comercianţii sunt mai cuminţi ca altădată

Cele mai semnificative “razii” ale inspectorilor antifraudă în Sălaj, care au luat la rând comercianţii din anumite zone, s-au realizat în primăvara anului trecut, când echipele de control au stat peste o lună pe capul firmelor sălăjene.
Cu câteva zile în urmă, mai multe maşini inscripţionate cu însemnele ANAF – Antifraudă şi-au făcut apariţia în centrul Zalăului, băgând din nou spaima în comercianţi. Inspectorii au verificat tot ce ţine de fiscalitate şi au dat amenzi de câte 1.000 – 2.000 de lei. Cert este că, ba cu Loteria Bonurilor Fiscale, ba cu inopinatele celor de la antifraudă, vânzătoarele dau bonuri fiscale mai des decât o făceau înainte. stop_coloana
Direcţia Antifraudă Fiscală are misiunea de a stârpi evaziunea fiscală. Inspectorii fac verificări în mai multe echipe. Aceştia aplică amnezi drastice. De la 1 martie, odată cu apariţia normelor privind organizarea Loteriei Fiscale, inspectorii antifraudă au primit noi atribuţii. Ei pot fi solicitaţi de către clienţii care nu primesc bon fiscal pe bunurile cumpărate, iar sancţiunea merge până la suspendarea activităţii societăţii comerciale.

Cine nu e obligat să dea bon fiscal

OUG nr. 28/1999 stabileşte care sunt produsele şi serviciile pentru care nu trebuie să vă aşteptaţi să primiţi bon fiscal. Acestea sunt comerţul ocazional cu produse agricole din producţie proprie de către producători agricoli individuali autorizaţi, vânzarea de ziare şi reviste prin distribuitori specializaţi; biletele de autobuz sau abonamentele la transportul public de călători în interiorul unei localităţi, bilete de acces la spectacole, muzee, expoziţii, târguri şi oboare, grădini zoologice şi grădini botanice, biblioteci, locuri de parcare şi altele; activităţi ale caselor de pensii, activităţile desfăşurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei societăţi comerciale; pentru obiectele de cult şi serviciile religioase prestate de instituţiile de cult; comerţul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum şi prin corespondenta; serviciile de instalaţii, reparaţii şi întreţinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului; vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agenţiile de turism, facturile la energia electrică şi termică, a gazelor naturale, a apei, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poştă şi curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de internet încasate la uşă; pentru lucrări de construcţii, reparaţii, amenajări şi întreţinere de locuinţe; biletele de tren; jocuri de noroc la aparate cu monede; automatele pentru parcările auto, livrările de bunuri sau serviciile efectuate prin automatele comerciale ce funcţionează pe bază de acceptatoare de bancnote sau monede, comerţul de tip cash and carry desfăşurat de comercianţii care vând marfuri prin sistemul de autoservire către persoane fizice înregistrate în baza de date a vânzătorului, în scopul utilizării acestora ca produse consumabile.