Contraofensiva in razboiul lui Tamba cu conducerea Muzeului Județean

Directorul Muzeului Județean de Istorie și Arta Zalau, Corina Bejinariu, a venit ieri cu explicații pe marginea acuzațiilor pe care i le aduce arheologul Dumitru Tamba în memoriul pe care acesta l-a înaintat Consiliului Județean, instituție care are Muzeul în subordine. Bejinariu atinge însa doar anumite aspecte, lasând altele înca fara raspuns.

Odata cu explicațiile Corinei Bejinariu au fost facute publice și concluziile Consiliului de Administrație al Muzeului, iar managerul instituției spune ca urmeaza în curând și finalizarea unei „misiuni de audit a domnului președinte Tiberiu Marc”, șeful Consiliului Județean.

Bejinariu subliniaza valoarea soțului ei, a lui Dan Bacueț și a lui Horea Pop, în contrast cu Dumitru Tamba

În memoriul sau adresat Consiliului Județean Salaj, istituție care patroneaza muzeul, Dumitru Tamba afirma printre altele și ca Muzeul Județean este o afacere de familie și ca cei care conduc instituția și iau decizii sunt neamuri și prieteni buni.
Corina Bejinariu raspunde însa ca „orice manager are o echipa pe care se bazeaza”. „Soțul meu a fost angajat la muzeu în anul 1993, eu am venit aici în 1995. Am fost reclamata pentru angajari deocheate, dar dosarele au fost verificate de Curtea de Conturi. Nu-mi permit sa încalc legislația. Revenind la grupul de interese, muzeul a obținut venituri din lucrarile de descarcare de sarcini arheologice. Ioan Bejenariu a realizat la Porț lucrari de 724.246 de lei, Dan Bacueț de 257.000 de lei, Horea Pop a fost coautor la Circuitul castrelor romane. Asta în timp ce Dumitru Tamba, expert arheolog de peste 30 de ani, a realizat lucrari de doar 800 de lei. A apara imaginea instituției care are oameni de valoare este de datoria mea”, a spus managerul muzeului.
“Pentru a putea dispune de tot ce se întâmpla în instituție, s-a realizat de catre managerul muzeului un cadru de interese comune, de grup, care sa permita conducerea instituției dupa bunul plac, prin abuzuri si ilegalitați. Structura formata de doamna manager este realizata din sefii secțiilor Arheologie Preveniva, respectiv dr. Sanda Bacueț Crișan, și șef secție Cercetare, dr. Horea Pop – care are în subordine pe dr. Ioan Bejinariu, soțul managerului, precum si pe soțul șefului de secție Arheologie Prventiva, dr. Dan Bacuieț Crișan. Avem asadar în muzeu, o adevarata afacere de familie”, arata în memoriul sau Dumitru Tamba.

Monumentul Casa lui Horea de la Cizer s-a degradat singur

În legatura cu situația deplorabila în care se afla monumentul reprezentat de Casa lui Horea din Cizer, Corina Bejenariu spune ca ultima intervenție s-a facut în anul 1992 de catre restauratorul Ioan Augustin Goia, la acoperiș, care, fiind din paie n-a ținut mult. „Am propus sa fie dusa la Muzeul Transilvania din Cluj. “n anul 2009 casa a trecut în custodia autoritaților locale, la Primaria Cizer, prin Hotarârea 100 a Consiliului Județean. Constatam ca aceasta casa se degradeaza. Ne-am deplasat recent la fața locului. Primarul din Cizer a spus ca a depus un proiect pentru reabilitarea obiectivului, dar înca n-a primit rezultatul. Eu cred ca locul acestei case este la Muzeul Transilvania, lânga Biserica lui Horea”, a ecplicat directorul Muzeului.
Tamba remarca în memoriu: „Cine se face raspunzator pentru acest dezastru. Secția carei îi aparține obiectivul de la Cizer a avut-o șef de secție pe actualul manager, așa ca lucrurile sunt foarte bine știute de dr. Corina Bejinariu. Paradoxal, dupa ce a ocupat postul de manager, dr. Corina Bejinariu și-a desființat secția a carei șef fusese. D-na manager, prin masura luata, încearca sa demonstreze ca secția fara dânsa nu se mai justifica, sau ca în secția sa nu era nimeni pe masura ei sa o succeada în funcție. Dupa ce nu va mai fi director se va desființa oare muzeul?”.

Dispariția Tezaurului din Borza nu are explicație

Bejinariu a facut referire și la dispariția Tezaurului din Borza, aratând ca în 1997 au fost duse din Muzeul Județean de Istorie și Arta Zalau 1.296 de monede la Muzeul Național de Istorie Transilvania din Cluj Napoca pentru determinare. Tezaurul fusese descoperit de un grup de copii din satul Borza în anul 1994 și consta din 1.296 de monede de argint de prin secolul XV. Determinarea a fost facuta de catre un specialist în numismatica, Francisc Papp, acum în vârsta de 82 de ani. „M-am adresat conducerii Muzeului Național de Istorie Transilvania pentru recuperarea monedelor. Spune Corina Bejinariu. „Cum muzeul era în reorganizare, am fost rugați sa cautam noi monedele. “ntre timp, la Muzeul din Zalau au fost aduse 360 de monede din tezaurul respectiv. Nimeni nu știe cine le-a adus, cum le-a adus și când le-a adus. Am luat legatura cu Francisc Papp, dar la vârsta asta n-am înțeles mare lucru. Exista doar un proces verbal prin care directorul de atunci al Muzeului din Zalau semneaza pentru predare monedelor, iar Francisc Papp pentru primire. Cum nu exista nici un act care sa ateste prezența monedelor și lipsesc peste 900 de obiecte am depus plângere la poliție. Dosarul a fost înaintat catre Parchetul de pe lânga Judecatoria Zalau”, a spus Corina Bejinariu

Inscripția deteriorata la castrul de la Buciumi era moale

Tamba s-a plâns și de distrugerea unor piese în timpul lucrarilor la castrul de la Buciumi, unde o inscripție din timpul Împaratului Caracala a fost sparta de muncitorii neatenți, din cauza ca pe șantier nu se afla niciun arheolog.
Corina Bejinariu spune ca „obiectul este facut dintr-un material moale”. „Situația în care s-a spart inscripția este neelucidata”, a precizat managerul muzeului.
Despre proiectul „Circuitul castrelor romane” (Buciumi și Porolissum), unde lucrarile vor fi gata abia în martie, dar s-a facut deja recepția lucrarilor, cu doua luni mai devreme, Corina Bejinariu spune ca din punctul de vedere al Muzeului este o reușita, fiindca prin aceasta recepție au fost salvate și protejate atât sarcofagul de la Porolissum, cât și inscripția de la Buciumi.

Consiliul de Administrație al Muzeului nu pune preț pe sesizarile facute de arheologul Dumitru Tamba

Pe lânga explicațiile oferite ieri de Corina Bejinariu, Consiliul de Administrație al Muzeului Județean și-a prezentat tot ieri concluziile pe marginea demersului lui Dumitru Tamba.
Din Consiliul de Administrație al Muzeului Județean de Istorie și Arta Zalau fac parte consilierii județeni Rațiu stop_coloana Viorel (PSD), Dimitriu Alexandru (ales pe listele USL), Szabo ștefan Carol (UDMR) și Cherecheș Dan Nicu (PDL), Murareanu Mioara și Cuzdriorean Adrian Cosmin (reprezentanți ai Consiliului Județean) și Corina Bejinariu, managerul Muzeului.
Concluziile sunt însa sumare și expuse într-un limbaj administrativ standardizat, sau, cum se spune în popor, de lemn, fara prea multe explicații la obiect, dar cu remarci clare ca nu se pune preț pe plângerile lui Tamba, despre care considera ca „au o sorginte pur subiectiva”
„În ceea ce privește analiza modului de desfașurare a cercetarilor la Complexul Arheologic Porolissum, se constata ca fiind neîntemeiata sesizarea, întrucât cercetarile arheologice se desfașoara, conform prevederilor legale, în baza unui parteneriat științific, în limita fondurilor atrase prin intermediul acestuia fara a se pune în discuție obstrucționarea unora sau altora dintre cercetatorii științifici la cercetarile arheologice; prioritatea obiectului cercetarii arheologice se determina la momentul primirii finanțarii de catre conducatorul științific desemnat prin acest parteneriat. Cu privire la modul de înregistrare și soluționare a petițiilor, cu referire la petițiile depuse de catre Tamba Gheorghe Dumitru, pe perioada ultimilor doi ani, se constata faptul ca nu toate aceste adrese înaintate catre conducerea muzeului pot fi catalogate ca petiții. Obiectul acestor înscrisuri este constituit din cereri de eliberare a unor copii ale documentelor de organizare și funcționare ale instituției, aduse la cunoștința angajaților prin diverse mijloace scrise sau electronice; totodata, se constata faptul ca toate aceste adrese au fost soluționate prin formularea unui raspuns sau prin oferirea informațiilor solicitate; de altfel, în limita fondurilor avute la dispoziție a fost soluționata inclusiv solicitarea de înlocuire a tehnicii de calcul; nu în ultimul rând se constata faptul ca toate adresele au fost înregistrate, petiționarul nefiind în masura sa prezinte probe contrare”, se arata în concluzii referitor la nemulțumirile lui Tamba ca este marginalizat în activitatea Muzeului dupa ce a depus memoriul acuzator la adresa conducerii.
„Referitor la modul în care se realizeaza comunicarea dintre Tamba Gheorghe Dumitru și conducerea secției din care face parte, pe baza relațiilor de serviciu, se constata ca aceasta se realizeaza în mod similar cu ceilalți angajați din cadrul secției, atât prin mijloace electronice cât și în scris sau verbal. Relațiile de serviciu dintre petiționar și conducerea instituției, inclusiv conducerea secției, se desfașoara într-o stare de încordare datorata modului în care petiționarul considera ca este necesar sa își desfașoare activitatea și datorita propriei percepții cu privire la dreptul la informare al angajatului, în sensul considerarii acestuia ca fiind deplin cu privire la deciziile organelor de conducere și al instituirii unei obligații corelative în sarcina conducerii de a consulta angajații în orice decizie pe care o adopta”, mai arata Consiliul de Administrație.

Programul „flexibil” al managerului are acoperire

„Referitor la modul în care și-a organizat programul de serviciu managerul Muzeului Județean de Istorie și Arta Zalau se constata ca nu a fost stabilit un program diferențiat fața de subordonați, fiind cazuri în care exista întârzieri, datorita unor activitați extraprofesionale sau depașiri ale acestuia ca o compensare a întârzierilor, datorate modului în care respecta programul de munca stabilit pentru salariații instituției”, este mesajul Consiliului de Administrație.
Dumitru Tamba o acuza de fapt pe Corina Bejinariu ca merge în timpul orelor de serviciu la sala de fitness.
Iar precizarea de final a Consiliului de Administrație este: „Cu privire la nemulțumirile petiționarului, se constata ca acestea au o sorginte pur subiectiva bazata pe o interpretare personala a starii de fapt. Menționam faptul ca, dat fiind obiectul sesizarii, Corina Bejinariu nu a facut parte dintre membrii Consiliului de Administrație care au verificat aspectele sesizate”, spune Consiliul Județean.

Comerțul cu palinca și dotarile din Muzeu nu au înca un raspuns

Multe dintre aspectele menționate de Tamba în memoriu ramân înca fara raspuns fara raspuns din partea Corinei Bejinariu sau a celor carora se subordoneaza. Tamba mai remarca, de exemplu, faptul ca șefii de secții din Muzeu au fost numiți ani buni fara concurs. Bejinariu nu a vorbit nici despre comerțul cu palinca obținuta din prunii de la Porolissum, la care Tamba face referire în memoriu, dar nici despre nunta suspecta organizata la castrul de la Porolissum. Tamba mai amintea în memoriu ca dotarea cercetatorilor din Muzeu este sub orice critica, unii dintre angajați ducându-și de acasa materiale.
Dumitru Tamba spunea în memoriu ca „șefii de secție au ocupat postul o lunga, foarte lunga perioada de interimat, peste șapte ani de zile. În anul 2008 au fost numiți sefi de secție interimari. În perioada de interimat, la care facem referire, au dispus cum au dorit de toate prerogativele de șefi. Pentru exagerat de lunga perioada de interimat au beneficiat de indemnizația de conducere”.
În memoriu, Tamba mai spune ca în cadrul Complexului Arheologic au fost plantați în timp un numar de pruni și ca anul trecut s-a înregistrat o producție foarte mare. „În mod estimativ ar fi trebuit sa se obțina, prin distilare, o cantitate de peste o tona de țuica. Câta țuica s-a produs, unde este pastrata si cum este ea gestionata, numai doamna manager dr. Corina Bejinariu cunoaște si soțul acesteia, care, dupa cum faptele o dovedesc, dispune si se ocupa cu activitatea de livrare spre cumparator a produsului.

Disputa se muta la tribunal și la DNA

Corina Bejinariu a afirmat ieri ca pe Gheorghe Dumitru Tamba îl va da în judecata. În replica, fostul prefect spune ca abia așteapta sa ajunga în instanța, pentru ca are multe de spus. Tamba afirma ca vrea chiar sa sesizeze Direcția Naționala Anticorupție ca sa verifice activitatea Corinei Bejinariu.
”Abia aștept sa ma dea în judecata, sa pot sa arat lucrurile așa cum trebuie. Ma gândesc chiar sa sesizez DNA-ul despre ce face Corina Bejinariu. Ce am aratat pâna acum sunt lucruri minore; acum urmeaza lucrurile cu adevarat grave”, spune Gheorghe Tamba.