Contractele colective de munca si miscarea sindicala sunt lucruri care nu functioneaza in Salaj

Contractele colective de munca, cele care ar trebui sa ofere mai multe drepturi angajatilor, ca urmare a faptului ca sunt rodul negocierii dintre parti, sunt rare in judetul Salaj. Desi sunt obligatorii, prin lege, in cazul unitatilor de stat sau private care au mai mult de 21 de angajati, putini angajatori respecta regula. 

In Salaj, cam unul din trei se conformeaza, spune Luminita Nemes, inspector sef la Inspectoratul Teritorial de Munca Salaj.
In judet exista 431 de unitati de stat si private care au cel putin 21 de angajati. Cu toatea acestea, sunt inregistrate doar 154 de contracte colective de munca, din care 143 la unitati cu capital privat, iar 11 la unitati cu capital de stat. Asta inseamna un procent de cel mult 35 la suta.
277 de unitati care au peste 21 de angajati nu au contract colectiv de munca, desi acesta este obligatoriu in cazul lor. ITM nu le poate face nimic, pentru ca lipsa acestuia nu este prevazuta ca fiind contraventie, deci nu poate fi sanctionata. Tot ce poate face ITM este sa dispuna masura initierii negocierii intre angajatorul respectiv si salariatii sai. Uneori aceasta masura se finalizeaza, alteori nu. “n plus, ITM nu are dreptul sa intervina in aceste negocieri.
Lipsa contractului colectiv de munca dauneaza, in principal, angajatului. In lipsa acestui act, salariatul va fi nevoit sa se multumeasca cu atat cat doreste patronul sa-i ofere, fara a avea la indemana varianta in care un reprezentant al sau sau sindicatul sa poata negocia. Este unul dintre motivele pentru care avem in Salaj o multitudine de contracte individuale de munca pe salariul minim pe economie.
Numarul angajatilor salajeni care au contract colectiv de munca este de aproximativ 15.190, adica in jur de 30 la suta din numarul salariatilor activi din judet.

In multe cazuri, contractul colectiv exista doar de forma

In multe cazuri unde exista contracte colective de munca, spune seful ITM, acestea sunt departe de a reprezenta rezultatul unie negocieri clare intre angajator si salariati, prin reprezentanti ai acestora sau sindicate. Contractele colective de munca se limiteaza doar la transpunerea legislatiei, a prevederilor din Codul Muncii, fara clauze care sa denote ca sunt rezultatul unor discutii intre partile implicate. Un exemplu in acest sens ar fi precizarea, in contract, a faptului ca angajatul are dreptul la concediu fara plata, dar fara mentiunea clara a numarului de zile care se pot acorda in acest sens. Aceasta prevedere neclara s-a transpus, de mai multe ori in realitate, in situatia ca angajatul sa vina la munca zilnic, program normal, dar in hartii el sa figureze, fara stirea lui, in condeciu fara plata. Astfel, angajatorul scapa o vreme de plata contributiilor catre stat si beneficiaza de munca prestata de salariat.

Nici sindicatele nu mai sunt ce-au fost candva;
multi sindicalisti sunt de fapt oamenii patronului

Cel putin teoretic, sindicatele sunt cele care ar trebui sa reprezinte drepturile angajatilor si sa-i reprezinte pe acestia in relatia si, implicit, negocierile cu patronatele. Doar ca nici sindicatele nu mai sunt ce-au fost pe vremuri, recunosc chiar liderii de sindicat.
“Suntem in cadere libera”, a marturisit ieri, in cadrul sedintei Comitetului de dialog social de la Prefectura Salaj, Emil Ardelean, liderul Sindicatului Transportatorilor. “n opinia sa, exista in continuare unele sindicate puternice, care isi apara angajatii, dar sunt multe cazuri cand reprezentantii salariatilor sunt mana-n mana cu patronul sau se tem sa iasa din cuvantul acestuia, de frica sa nu ramana fara loc de munca.

Multinationalele salajene, date din nou ca exemplu

Atat reprezentatul ITM, cat si suprefectul Alexandru Vegh, cel care a condus ieri sedinta Comisiei de dialog social, dar si reprezentatul sindicatelor au dat ca exemplu pozitiv privind respectarea legislatiei muncii cele doua multinationale din municipiu.
Potrivit inspectorului sef de la ITM, Luminita Nemes, politica acestora ar trebui transpusa, la scara mai mica, si de restul angajatorilor, atat in ce priveste existenta contractului colectiv de munca, discutiile si negocierile cu reprezentantii salariatilor, cat si referitor la respectarea normelor de sanatate si securitate in munca.