Legea achiziţiilor publice care a intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2011 dă posibilitatea autorităţii contractante de a deveni stăpana sacului cu bani publici
Cererea de ofertă şi-a mărit pragul de aproape cinci ori
In ultima zi a anului trecut cand lumea se pregătea să-l intampine pe 2011 a ieşit de sub tipar Legea nr. 278 care vine să aprobe cu unele modificări Ordonanţa achiziţiilor publice (OUG nr. 76 din 30 iunie 2010). Legea permite „abonamente” uriaşe la fondurile publice. Dacă suma maximă pană la care o autoritate publică poate atribui un contract de lucrări in sistem de cerere de ofertă era conform ordonanţei de un milion de euro, de la 1 ianuarie 2011 pragul stabilit de lege este de 4,845 milioane de euro. Pentru cine nu ştie, cererea de oferte este „procedura simplificată prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai mulţi operatori economici”, adică mai pe romaneşte de la cine vrea. Această procedură este o excepţie de la regula atribuirii contractelor publice care se face prin licitaţie deschisă sau licitaţie restransă. Pentru contractele de furnizare baremul pană la care poate fi atribuit un contract prin cerere de ofertă este de 125 de mii de euro, faţă de 100 de mii de euro, cat fusese stabilit prin ordonanţa din iunie. Deci autoritatea contractantă, in contextul de faţă a devenit stăpana sacului cu bani publici.
Contestaţiile neintemeiate vor fi taxate
Legea 278 din 31 decembrie 2010 zice-se că a fost emisă in scopul flexibilizării sistemului achiziţiilor publice. Menţionăm in acest sens introducerea taxei de contestare. Asta pentru că foarte multe investiţii au fost amanate datorită contestaţiilor mai mult sau mai puţin intemeiate. Noul act legislativ preve de reţinerea unei cote din garanţia de participare a ofertantului care contestă licitaţia. In cazul in care Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) respinge plangerea acestuia, autoritatea contractantă işi va opri din garanţia de participare a respectivei societăţi o cotă. De pildă pentru un contract evaluat intre 63.000 şi 420.000 de lei, operatorul care a contestat licitaţia va lăsa unu la sută din această sumă dacă CNSC nu ;i dă caştig de cauză. Pentru contracte estimate la valori mai mari de 4.200.000 de lei, participanţii care contestă , dar pierd la CNSC vor fi taxaţi cu sume intre 7.980 de lei şi 19.320 de lei plus cote procentuale din sumele care depăşesc valorile-limită la fiecare categorie. Ca să-şi recupereze banii, păgubiţii pot apela la instanţă. Unde, normal, vor plăti alte taxe. Este de sperat că prin aceste taxe, contestatarilor „de profesie” li se va tăia piuitul.