Consiliul Judetean Salaj nu a abandonat ideea restaurarii Monumentului Mihai Viteazul de la Guruslau, comuna Here-clean, dupa ce in urma cu o luna proiectul de hota-rare privind devizul lucra-rilor a fost retras de pe ordinea de zi a sedintei consilierilor judeteni. Alesii au solicitat informatii si lamuriri cu privire la costurile unor lucrari prevazute in deviz, iar dupa ce va fi clarificata situatia, proiectul de hotarare va fi discutat si supus votului tuturor consilierilor. Sebas-tian Olaru, purtatorul de cuvant al administratiei judetene, a precizat ca trebuie gasita si sursa de finantare a proiectului de restaurare a Monumentului de la Guruslau, finantare care in acest moment nu exista. Insa, restaurarea monumentului este nece-sara, deoarece se afla intr-un avansat proces de degradare.
(Raluca Gireada)

Romanul iarta, dar nu uita

„Tara Silvaniei” a dat in cursul istoriei mari personalitati ce si-au pus amprenta asupra intregii societati romanesti. Numeroase personalitati salajene ca Simion Barnutiu, Gheorghe Pop de Basesti, Iuliu Maniu, Corneliu Coposu si multi altii au marcat, cu prestigiul lor, taria si puterea unui popor care a dat cinstire neamului romanesc.
Semnificativa a fost Marea Adunare a Astrei, organizata la Zalau in 1927, cand pe dealul Guruslaului a fost ridicata si sfintita o mare cruce de piatra care a fost inchinata Marelui Voievod Mihai Viteazul, invingatorul lui Sigismund Bathori. In 1936 s-a ridicat a doua cruce in onoarea Voievodului. Ambele monumente au devenit simboluri sacre in cinstea Viteazului Mihai la Guruslau.
La Guruslau s-a impamantenit traditia ca la 3 august sa fie omagiat unificatorul tuturor romanilor. Dar, in vremurile potrivnice ale anului 1940, an de trista amintire, printr-un dictat odios, o parte a Transilvaniei a fost insangerata de o dictatura de coloratura horthysta-fascista.
Patrunderea trupelor horthyste in nord-vestul Transilvaniei a marcat o serie de atrocitati la Ip, la Treznea, la Carastelec, la Cerasa, la Cosniciu de Jos, la Giurtelecul Hododului, la Marca, la Nusfalau, la Simleu Silvaniei, la Zauan, la Zalau, unde prin „foc si sabie” au fost omorate 477 de suflete, dintre care 460 romani, 12 slovaci si 5 evrei, din totalul victimelor 179 au fost femei si 190 copii. „Faradelegile” horthyste, care au insangerat o lume intreaga, prin vandalismul asiatic, au ingrozit o Europa civilizata. La incepului lunilor septembrie, octombrie, noiembrie 1940, ura sceleratilor a semanat moartea nevinovatilor. In noiembrie 1940 a fost dinamitat si monumentul inchinat voievodului Mihai, dar si troita ridicata de Vanatorii de Munte din Zalau. Si, in bataie de joc, dupa dinamitarea monumentelor, bande de degenerati horthysti in deradere cautau presupusele „opinci” ale eroului de la Guruslau.
Ura neimpacata a horthysmului ucigas a marcat simbolul unitatii nationale, care a constituit permanenta veacurilor tuturor romanilor.
Dupa prabusirea horthysmului-fascist si revenirea la adevarul istoric a devenit o necesitate de a ridica prin piosenie si recunostinta de neam, un nou monument, mai inaltator, tot la Guruslau, inchinat Viteazului Mihai, unificatorul celor trei Tari Romanesti, infratite prin origine si constiinta nationala.
prof. Ion Ivanescu

Post Views: 57