Conducerea Consiliului Judeţean Sălaj a anunţat că din bugetul pe 2016, care se află la ora actuală în dezbatere publică, va repartiza fiecăreia dintre cele 61 de Unităţi Teritoriale Admnistrative (adică fiecarei comune şi fiecărui oraş din judeţ), câte 100.000 de lei pentru cofinanţarea unor programe de interes local şi a proiectelor de infrastructură.
Suma alocată de Consiliul Judeţean proiectelor de infrastructură din localităţile Sălajului este de-a dreptul derizorie. Mai ales dacă o comparăm, de exemplu, cu suma primită de instituţiile de cultură, care sunt finanţate cu 18.181.000 de lei.
De altfel, bugetul Consiliului Judeţean prevede o sumă mică şi pentru întreţinerea drumurilor judeţene pe 2016. Sunt prevăzuţi doar 13.825.000 de lei pentru infrastructura rutieră a judeţului. Adică pentru drumurile judeţene, pentru că cele comunale revin în sarcina primăriilor. În total, în Sălaj sunt 1.505 kilometri de drum judeţean. În suma sunt incluşi şi banii pentru deszăpezire sau întreţinere pe timp de iarnă.
Bani puţini aşadar pentru drumurile din Sălaj, din totalul de 186.412.000 lei de care dispune anul acesta Consiliul Judeţean şi din care 75.937.000 de lei se duc pe asistenţă socială.
Ce să facă Zalăul cu 100.000 de lei ?
Ca toate localităţile din judeţ, şi Zalăul primeşte 100.000 de lei. Suma este nesemnificativă.
Claudiu Bîrsan, viceprimarul Zalăului, care la ora actuală are atribuţiile de primar, cât timp Radu Căpîlnaşiu este în concediu, spune că suma este una modică, şi nu reprezintă mare lucru pentru bugetul Zalăului.
“Din câte ştiu, banii s-au repartizat după un anumit algoritm. Suma e de 100.000 de lei. Nu ne bazăm pe banii de la Consiliul Judeţean Sălaj. Sunt bani pentru echilibrarea bugetului. Bugetul Zalăului e aproape cât cel al Consiliului Judeţean. Banii primiţi de la ei nu reprezintă foarte mult”, a spus Claudiu Bîrsan.
Bugetul Consiliului Judeţean însumează 186.412.000 de lei, în timp ce bugetul Primăriei Zalău este de 156.998.000 de lei.
Din cât încasează de la şimleuani, Consiliul Judeţean “întoarce” oraşului doar 2,4 la sută
Bineînţeles că 100.000 de lei sunt bani de nimic şi pentru Simleu Silvaniei, Primarul oraşului Simleu Silvaniei, Septimiu Turcaş, explica recent printr-o postare pe facebook cum distribuie Consiliul Judeţean bani către oraşul pe care îl păstoreşte. “Să va explic: Consiliul Judeţean încasează din veniturile şimleuanilor 250.000 lei pe lună. Un calcul simplu arată ca din impozitele celor care lucrează în şimleu au încasat de când sunt primar 34.500.000 (345 de miliarde vechi) şi au întors prin hotărâri de consiliu judeţean 850.000 (2,4 la sută). Din care 400.000 în acest an, (n.r. – 2015), pe drumuri comunale. Singurele drumuri comunale din şimleu sunt DC106 (spre Bic) şi cel spre Pusta”, a scris Septimiu Turcaş.
Primarul oraşului arăta şi cum Consiliul Judeţean îl obligă să înceapă lucrări de reparaţii la drumuri în timpul iernii, când toată lumea ştie că asfaltul nu rezistă şi îngheaţă, referindu-se la o altă finanţare de la Consiliul Judeţean. “Am primit banii de 2 săptămâni (n.r. – la începutul lunii decembrie) şi puteam să facem porţiunea nefăcută din Bic, repararea str. Horea şi pietruirea a 2 km din Pustă. Sau puteam returna banii. Am ales prima variantă. Pot fi neplăceri din cauza drumului şi îmi cer scuze pentru asta”, a scris primarul Septimiu ţurcaş.
Primarul din Valcău de Jos se plânge de o lipsă cronică de finanţare de la judeţ
Spre deosebire de Primăria Zalău, care are un buget aproape cât cel al Consiliului Judeţean Sălaj, primăriile de comune chiar au nevoie de finanţare de la Consiliulo Judeţean. Primarul comunei Valcău de Jos, Ioan Roşan, spune că banii pe care îi va primi de la Consiliul Judeţean (100.000 de lei) nu ajung pentru nimic, mai ales că are în lucru mai multe proiecte.
“E o sumă nesemnificativă (…) Domnul preşedinte nu ne-a decontat banii la proiectele cu cofinanţare. stop_coloana Am făcut drumuri şi nu ne-a decontat niciun leu. A preferat să-i piardă la unii colegi care nu au reuşit să implementeze proiecte. Am de refăcut un cămin care costă 19 miliarde (n.r. – lei vechi), iar cofinanţarea e 2 miliarde (n.r. – lei vechi). Am făcut canalizare în Valcău, unde cofinanţarea este de 9,5 miliarde (n.r. – lei vechi). Sunt lucrări contractate unde în 2016 avem nevoie de cofinanţare. Am făcut o adresă scrisă chiar astăzi (n.r. – 11 ianuarie) cu copie după contracte, dar nu am primit niciun răspuns, dar aşa a fost şi anul trecut. Ei ne dau doar 100.000 de lei. Am făcut drumul DC 88, 2,5 kilometri asfaltaţi din bugetul propriu. Nu am primit nimic decât promisiuni. Eu sunt încrezător că se va apleca în cele din urmă şi spre noi”, a spus primarul Ioan Roşan din Valcău de Jos.
La Plopiş, banii de la Consiliul Judeţean abia dacă ajung pentru studiul de fezabilitate la un drum comunal
Nici primarul comunei Plopiş, Nicolae Cristea, nu este mulţumit de banii primiţi de la Consiliul Judeţean. Primarul spune că suma este mică şi cu aceşti bani va reuşi să plătească doar studiul de fezabilitate pentru un drum comunal.
“E o sumă modică pentru investiţii. O să facem tot ce putem cu banii. Avem în lucru un proiect pentru modernizarea de artere rutiere în Plopiş şi Iaz. Sunt porţiuni care trebuie asfaltate. Nu sunt suficienţi banii, o să plătim din banii de la Consiliul Judeţean studiul de fezabilitate şi întăbulările unor pământuri pentru că e vorba de străzi în unele zone care au intrat recent în intravilan, iar restul banilor îi vom pune cel mai probabil din bugetul propriu”, a spus Nicolae Cristea, primarul comunei Plopiş.
Comuna Vîrşolţ ar fi moartă fără Cemacon
Primarul comunei Vîrşolţ, Breda Lajos, spune că banii de la Consiliul Judeţean sunt prea puţini şi că norocul comunei este fabrica de cărămidă Cemacon, din satul Recea, care aduce bani la bugetul local.
“Acuma primim mai puţini bani decât anul trecut; dacă aşa e formula, rămânem aşa. Sunt mulţumit că am strâns bani pentru drumuri comunale de la Consiliul Judeţean, dar şi de la Minister. Nu pot comenta, sunt mai puţini, dar sunt câţiva bani. Să vedem ce putem face anul acesta cu ei. Am de asfaltat 5 kilometri de drum comunal în Vîrşolţ şi Recea şi 12 kilometri de drum de câmp, dar şi de făcut canalizare la Recea. Mai am în plan şi reabilitarea şcolii gimnaziale din Recea. Banii de la Consiliu Judeţean ne ajută puţin, dar nu mult. Am noroc cu o fabrică de cărămidă care aduce bani la bugetul local şi reuşesc să îmi termin investiţiile. Dacă am mai avea încă o astfel de fabrică, ar fi treabă bună. Firma aduce în buget o sumă mai mare decât toate taxele şi impozitele plătite de locuitorii comunei”, ne-a declarat Breda Lajos, primarul comunei Vîrşolţ.
Primarul din Bănişor spune că banii de la Consiliul Judeţean sunt destui
Comuna în care banii de la Consiliul Judeţean sunt de ajuns, cu condiţia să mai primească peste an, este Bănişor. Primarul Gheorghe Pop spune că banii nu ajung niciodată, dar pentru ce are în lucru banii de la Consiliul Judeţean îI vor ajunge, cu condiţia de a mai primi câte ceva peste an, pentru a putea duce la îndeplinire proiectele propuse.
“Acuma, banii niciodată nu ajung. Dacă te gospodăreşti cum trebuie îţi ajung oricâţi bani ai avea. Noi avem de continuat asfaltări de străzi, racorduri şi branşamente la aducţiunea cu apă ce s-a realizat din bani europeni. Din bugetul local vom face şi branşamentele, racordurile, dar şi asfaltările străzilor. Banii de la Consiliu Judeţean ne ajută. Avem de reabilitat căminul cultural Ban, dar aici vin bani de la nivel naţional”, a spus Gheorghe Pop, primarul comunei Bănişor.

Post Views: 60