Conflictele dintre catolicii si reformatii din Zalaul secolului XVI

La inceputul Evului Mediu, intreaga populatie a Zalaului era de religie romano-catolica. Nu sunt multe date despre construirea primei biserici din Zalau, dar se crede ca aceasta a fost construita in 1241, dupa navala tatarilor. Nu sunt apoi nici multe documente despre bisericile din Zalau pana in secolul al XVI-lea, cand sunt mentionate lupte intre persoane de religii diferite din Zalau, in timpul acestor lupte reformatii din oras distrugand o biserica romano-catolica de pe strada Crasnei. Datele, putine cate sunt, arata ca inainte de reforma religioasa locuitorii Zalaului aveau o biserica pe locul biserici reformate de astazi. Planul acelei biserici era in stil romanic si era inchinata arhangelului Mihail. Preotul catolic primea ca plata o patrime din dijma asezarii; parohia catolica din Zalau era patronata de cea din Tasnad. Din 1503 parohia Zalau a devenit independenta si subordonata direct Episcopiei de Oradea, episcopii din orasul de pe Cris fiind si stapanii orasului Zalau. În jurul anului 1527 a aparut in Zalau predicatorul reformat Dereckei Demeter, care prin predicile sale a facut numerosi catolici sa imbratiseze reforma. În 1530, marea majoritate a zalauanilor a trecut la reformati; la inceput a predominat religia reformata a lui Martin Luther, dar apoi s-a trecut treptat spre reforma lui Jean Calvin.
Trecerea la reforma a zalauanilor a adus si ciocniri intre reprezentantii cultelor din oras. Locuitorii de pe strada Crasnei nu au vrut sa treaca la calvinism si s-au opus, imbratisand cu greu reforma, sub presiunea restului locuitorilor. S-au dus chiar lupte intre catolicii de pe Crasnei si restul zalauanilor, care erau reformati. Reformatii au trecut Valea Zalaului si au mers pe strada Crasnei stop_coloana pentru a-i convinge pe acestia sa treaca la reformati. Zalauanii de pe strada Crasnei au ridicat insa baricade. Biserica catolica de pe strada Crasnei a fost distrusa in timpul luptelor religioase din Zalau. Cei mai multi catolici s-au predat, restul fugind in satele invecinate.
Primul preot reformat este mentionat in anul 1600. Pe langa plata normala, preotul reformat mai primea trei carute de lemne, iar la inmormantari primea trei denari. Din acesti bani, preotul reformat intretinea scoala reformata din oras.
Trebuie mentionat ca in anul 1585 Sigismund Bathory, cunoscut in istorie pentru lupta sa cu Mihai Viteazu, a donat bisericii reformate doua terenuri. În anul 1680 consiliul bisericii a dat o lege prin care cei care munceau la biserica reformata nu mai aveau voie sa danseze, sa nu poarte par lung. Preotilor li s-a impus sa poarte haine lungi negre cu guler; nu aveau voie sa poarte mustata si nu aveau voie sa intre in carciumi.
În 1703, trupele imperiale de la Viena ard din temelii biserica reformata din Zalau, iar dupa reconstructie, in 1719 biserica a fost lovita de un traznet.

 Documentarea pentru articol este preluata din lucrarea Zalau – un oras la frontiera de nord vest a Transilvaniei, apartinand lui Nicolae Gudea si Valer Parau.