27 septembrie ar trebui sa fie o zi de sarbatoare pentru salajeni. Dar nu va fi asa. Cine mai are azi vreme sa-si cinsteasca inaintasii? E vremea unor figuri politice jalnice, peste care se va asterne, foarte repede, praful uitarii. E vremea promisiunilor electorale, a minciunilor, a saraciei.
Cu chipul grav, de pe soclul lui, Alesandru Papiu Ilarian ne priveste si in acest an, de ziua lui, cu tristete si uimire. De ce luptat el la 1848, daca dupa 151 de ani romanii sunt tot saraci si umiliti? Daca ar trai acum, fostul membru al Academiei Romane, fostul ministru de justitie in guvernul Kogalniceanu, fostul mare ardeelan, salajean, fostul elev al lui Simion Barnutiu, fostul carturar nu ar pricepe nimic din tot ce ni se intampla noua astazi.
Satul lui natal, Bezded, sta sa moara, e aproape pustiu. Zalauanii trec pe langa el fara sa-l cunoasca, fara sa-l respecte. Tatal lui a fost spanzurat pentru idealurile romanilor, iar el a trait efectiv pentru Romania si romani. E un pacat al acestui popor de a fi ingrat cu cei care au luptat pentru binele lui, iar consateanul meu nu avea cum sa fie tratat altfel.
Cei de la Cultura au alte preocupari, dascalii se lupta sa-si castige drepturi salariale, politicienii sunt in campanie electorala, asa ca am ramas eu, naivul, visatorul, care voi aprinde o lumanare pentru tine, mare patriot salajean.
Dumnezeu sa-ti odihneasca sufletul!

Post Views: 72