Adevărata Poartă a Sălajului (venind dinspre Sud-Vestul județului), Comuna Plopiș, te face să descoperi o lume parcă desprinsă din povestea altor vremi, o lume în care identitatea locală și autenticitatea zonei se împletesc armonios cu proiectele de dezvoltare necesare zilelor noastre.

Bogăția culturală cu care Dumnezeu a înzestrat locurile și oamenii din cele trei sate ale comunei Plopiș îndeamnă călătorul să descopere mai mult, să-și dorească să revină. Peisajele spectaculoase ale Munților Plopiș văzute de sus de la Făgetu, modul și modelul de viață fascinant al comunității de slovaci, mlaștina de la Iaz, muzeele locale înființate cu multă trudă și dragoste de tradiții, traseele turistice pe care le poți parcurge sub îndrumarea personalului specializat al Centrului de Informare și Marketing Turistic Plopiș, festivalurile locale cu gust dulce de cireșe amare și evenimentele religioase organizate de fii ai locului, produsele fermierilor din comună, reprezintă doar câteva motive ca tu, călătorule iubitor de frumos, să poposești într-un colț de Sălaj în care zace multă dragoste de viață și de frumos. Pe bună dreptate, aici îți odihnești mintea și sufletul.

Investițiile pentru dezvoltare continuă

Administrația locală a Comunei Plopiș a depus și depune eforturi pentru crearea de condiții bune de viață, de acces facil în toate zonele comunei. Ales primar în anul 2008, Nicolae Criste ne-a dezvăluit că investițiile realizate au pus în prim plan creșterea calității vieții localnicilor, dar și dezvoltarea locală din punct de vedere turistic. Au fost accesate fonduri guvernamentale și europene, a avut sprijin și din partea administrației județene, și s-a creat acces la principalele puncte de atracție turistică. Iar marea bucurie este că tinerii satelor se întorc în comună și vor să investească aici. Sunt și câteva exemple de familii tinere care au avut curaj să dezvolte ferme, locuri de cazare, muzee, pe care primarul ne-a invitat să le cunoaștem.

”Investițiile pe care le derulăm nu sunt mofturi ale primarului. Sunt necesități. Încă avem drumuri mai greu practicabile, mai ales în perioada de iarnă, iar acum încercăm să obținem finanțare pe noul program ^Anghel Saligny^. Pe lângă nevoia oamenilor de a avea condiții de trai mai bune, comuna noastră se bucură și de vizitele grupurilor de turiști și ne mândrim cu asta. Chiar duminică am avut la Biserică un grup de 100 de turiști din Salonta. Cred că potențialul zonei este mare, iar noi, ca administrație locală, ne străduim să sprijinim și să încurajăm investițiile oamenilor creând facilități. Îmi doresc să cunoașteți oamenii din zonă și să spuneți lumii despre ei, să vedeți și să arătați mai departe frumusețile pe care și noi le-am moștenit. Așa consider că este bine”, spune Nicolae Criste, cu o mândrie pe chip asemănătoare părintelui când vorbește despre realizările copiilor săi.

Totuși, am ”smuls” câteva date depre proiectele Primăriei. Sunt în execuție trei investiții importante. Două proiecte privind rețelele de apă potabilă, canalizare menajeră și stație de epurare în Plopiș, cu o valoarea totală de 14 milioane de lei, fonduri accesate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) II. Un alt proiect important, cu o valoare de 29 de milioane de lei, este cel de modernizare a drumurilor de interes local – sunt nu mai puțin de 32 de kilometri de drum asfaltat prin acest program.

Prin noul program guvernamental ”Anghel Saligny”, Nicolae Criste are pregătită documentația și va cere finanțare pentru modernizarea a 7 kilometri de drum în satele Plopiș și Iaz și construirea a două poduri noi. Pe lista sinteză a Companiei Naționale de Investiții se regăsește și un proiect de extindere, modernizare și dotare a Școlii Gimnaziale Plopiș, deoarece crearea condițiilor moderne de învățare pentru cei aproximativ 290 de copii din comună a reprezentat o preocupare constantă a administrației locale. Dovadă stau în acest sens investițiile realizate inclusiv la școala din Făgetu, în vârful muntelui, dar și la cele două centre de zi pentru copii din Făgetu și din Plopiș. În aceste centre, copiii beneficiază de masă caldă și asistență specializată pentru teme și activități extrașcolare.

Agroturismul, activitate pentru viitor

Ne-am lăsat purtați de îndemnul lui Nicolae Criste și am vizitat comuna. Norocul nostru a fost să ne însoțească Adina Bodea de la Centrul de Informare Turistică, care se străduiește să descopere în munca sa de cercetare locală și secretele longevității oamenilor locului, istoria fiecărei familii, dincolo de specificul activităților locuitorilor.

Așa am ajuns la familia Gherman, o familie de oameni gospodari, născută și crescută în Plopiș. Dan Gherman este un tânăr fermier care, ajutat de părinți și soția Florica, are în ogradă 30 de vaci de rasă și vreo 70 de viței, capre, cai, găini și porci. Nu le este ușor să facă bani din ferma lor ecologică înscrisă în registrul genealogic, mai ales că laptele îl pot vinde la doar 1,2 lei pe litru, iar prețul per kilogram de carne este neschimbat de 10-15 ani. ”Trăim vremuri tare ciudate. Târgurile sunt închise și singura modalitate de vânzare este să vină clientul la tine. Dar aici nu este concurență, poți cere pe kilogram 10-11 lei. Prețul a rămas neschimbat la fermier de peste 10 ani. Laptele îl las vițeilor tot, pentru că nu merită să-l dăm la 1,2 lei pe litru, în timp ce costurile pentru furaje sunt tot mai mari”, ne dezvăluie tânărul fermier. Intenția lui și a familiei este să transforme casa socrilor într-o agropensiune și să înființeze un punct gastronomic local unde să-și poată valorifica produsele de la fermă grupurilor de turiști care vin în zonă.

O altă investiție care a pus și va pune în continuare Plopișul pe harta afacerilor rurale de succes este ferma piscicolă a Nicoletei Pop. Înființată în 2015 prin fonduri europene după modelul celor mai moderne ferme piscicole din Germania, ferma din Plopiș a intrat anul trecut într-un amplu proces de modernizare și de creștere a capacității de producție. De aici vor pleca anual, începând cu primăvara anului viitor, aproximativ 2,9 milioane de puieți de păstrăv. ”Avem în derulare un proiect de modernizare a fermei, practic am înființat un sistem de recirculare a apei. Vom folosi doar apă din foraje proprii, avem o stație de producție de oxigen și vom avea o capacitate de 2.900.000 de puieți de păstrăv pe an. Am modernizat toate bazinele și ne-am extins capacitatea de producție. Noi nu avem pește pentru consum, doar puiet, care va fi transportat în condiții speciale clienților noștri. Investiția de acum se ridică la 800 de mii de euro și suntem în faza de depunere a documentațiilor pentru avizele de funcționare. În luna ianuarie, după finalizarea tuturor probelor tehnologice, sper să reluăm activitatea de producție”, ne-a spus Nicoleta Pop, și ea născută și crescută în Plopiș.

Pe lângă aceste modele de viață acasă, pe meleagurile natale, există numeroși localnici curajoși care fie își cultivă terenurile agricole, fie dezvoltă mici afaceri din care își întrețin familiile. Inclusiv în vârf de munte, la Făgetu, există un punct de atracție și recreere – o mică pizzerie a cărui renume este dat de gustul unic al aluatului. Locul este frecventat în special de motocicliști care se bucură de adrenalină pe traseele spectaculoase ale muntelui.

Iar un loc frumos și curat pentru cazarea turiștilor este pensiunea agroturistică Valea Iazului, situată în localitatea Iaz. Pensiunea dispune de patru camere cochete, având fiecare specificul ei cromatic, o bucătărie complet utilată, oaspeții având posibilitatea preparării hranei și servirii acesteia într-o sală de mese cu o capacitate de 10 persoane.

Dragostea pentru tradiții și meșteșug duc la viață culturală activă

Dacă pentru ceva este renumită Comuna Plopiș, sigur este și pentru Muzeul Ligia Alexandra Bodea din Iaz. Căutat de profesori universitari pentru studii de cercetare etnografice, gazdă a taberei de pictură destinată copiilor, loc de desfășurare a evenimentelor culturale (inclusiv teatru), magnet pentru artiștii fotografi din toate colțurile lumii, ograda cu case vechi și obiecte de patrimoniu de o valoarea deosebită a devenit unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Sălaj. Totul i se datorează Ligiei care, așa cum tatăl său ne-a dezvăluit, și-a petrecut copilăria curățând costume populare. Muzeul Ligiei Bodea din Iaz se îmbogățește de la an la an cu noi case relocate sau piese vechi din gospodăriile țărănești abandonate de timp și puse în valoare printr-o muncă vizionară a Ligiei. Casele relocate devin toate locuibile, iar intenția gazdelor este să poată oferi turiștilor și acel loc tihnit unde sufletul și mintea se încarcă de energia și valoarea obiectelor țărănești salvate și expuse cu mare artă.

Prin fonduri europene, Ligia a construit în ograda sa și Centrul Cultural Valea Barcăului, unde va funcționa un atelier de pictură, atelier de meșteșuguri și activități culturale specifice zonei. Pentru că își dorește să fie duse mai departe de copiii locului tradițiile și obiceiurile femeilor din Plopiș, iar de tabăra de pictură ”Icoana din sufletul meu” sigur ați auzit de-a lungul ultimilor 10 ani.

Tot în satul Iaz a fost înființat un Muzeu, prin contribuția cadrelor didactice și a elevilor de la Școala Gimnazială din localitatea Iaz. Muzeul este amplasat în Centrul Cultural Iaz, unde este expusă o frumoasă colecție de obiecte tradiționale, costume populare, icoane și cărți vechi, vechiul iconostas al bisericii din satul Iaz, lăzi de zestre, lădoaie și lavițe țărănești, precum și multe alte obiecte de uz gospodăresc.

Iubitorii de natură au ofertă bogată

Poziționarea geografică a comunei Plopiș oferă iubitorilor de natură și drumeții posibilitatea parcurgerii unor trasee turistice care îți bucură ochii prin peisajele minunate, în orice anotimp. Comuna cuprinde și o parte a Munților Plopiș, cunoscuți pe plan local și sub denumirea de Munții Șes, Munții de Aramă sau Munții Rez. Aceștia reprezintă o grupă montană a Munților Apuseni – ”peninsulele” nordice ale Apusenilor, făcând parte din lanțul muntos al Carpaților Occidentali. Altitudinea maximă se află în Vârful Măgura Mare (918m). Pot fi parcurse trei trasee mai cunoscute: traseul turistic Plopiș-Făgetu-Aușeu (jud. Bihor), traseul turistic Iaz-Valea Iazului-Cujlen-Borod (jud. Bihor) și traseul turistic pe urma vechii linii de cale ferată cu ecartament îngust (mocănița) Iaz-Valea Șesii-Preoteasa (comuna Valcău de Jos).

Un alt obiectiv de neratat când ajungeți în comuna Plopiș este Mlaştina Iaz, o rezervaţie naturală floristică, faunistică, paleontologică şi peisagistică, cu suprafaţă de zece hectare şi o adâncime a mlaştinii de 5,1 metri. Mlaştina formată prin alunecări de teren de acum 8-10 mii de ani dispune de un strat de depuneri de polen, purtător de informaţii. Este o adevărată comoară pentru cercetătorii care studiază evoluţia pădurilor, mai ales că pe suprafaţa mlaştinii a fost identificat muşchiul de turbă, planta carnivoră Roua cerului şi un număr mare de gândaci, printre care şi o noutate pentru fauna ţării noastre. În jurul mlaştinii se dezvoltă arbori seculari cu aspect de parc dendrologic. Apa, de culoare maronie-negricioasă, călduţă și cu proprietăţi terapeutice, a fost descoperită înainte de 1989. Aici au funcţionat cândva Băile Iaz recomandate celor cu afecţiuni reumatice şi cu boli ale sistemului nervos periferic.

Transalpina Sălajului te duce la o comunitate unită

În urmă cu vreo 10 ani, a fost asfaltată ”Transalpina Sălajului”, șoseaua care duce din satul Plopiș în satul Făgetu. Un drum care, pe măsură ce îl parcurgi, te lasă să descoperi peisaje de basm și o așezare răsfirată pe 40 de kilometri pătrați, cu case ici-colo, dar unde trăiește una dintre cele mai mari și unite comunități de slovaci. La Făgetu mai trăiesc aproximativ 700 de slovaci care au reușit să-și păstreze identitatea lingvistică, etnică, culturală și spirituală. Aici, mașina cu pâine ajunge de două ori pe săptămână (lunea și vinerea), iar așteptarea pâinii este un bun prilej de socializare între locuitori.

”Eu stau acolo, iar vecina acolo”, ne arată o femeie în vârstă două case așezate pe văi opuse. Ambele femei, trecute de 70 de ani, stăteau și așteptau mașina pe un podeț, arătându-se totdată surprinse de prezența noastră acolo. Le-am dat și oarece emoție în glas și zâmbet în priviri cerându-le voie să le fotografiem.

În călătoria noastră am aflat că cel care cunoaște în detaliu povestea fiecărei familii din Făgetu este preotul Rolnik Martin. Se ocupă atât de sufletele enoriașilor, dar și de partea administrativă a comunității. Recent au fost modernizate drumurile din comunitate, astfel că accesul spre ”centrul” așezării este mult mai accesibil. Tot aici funcționează și un centru comunitar unde măicuțele oferă asistență medicală sătenilor.

Comunitatea slovacă este vizitată anual de turiști, dar și de studenți și cercetători care vor să descopere modul de viață în vârful muntelui, tradițiile și multiculturalitatea zonei. De neratat este Festivalul Cireșelor amare, o bună ocazie de punere în valoare a produselor locale cu specific slovăcesc.

Post Views: 348