Comasarea comunelor este un subiect dezbătut periodic, dar fără rezultate concrete, din motive care țin, în principal, de lipsa unei decizii politice în acest sens. În România urmează patru ani fără niciun tip de alegeri, adică un timp suficient pentru o reformă administrativă care să includă și comasarea comunelor.

Avantajele comasării sunt evidente. Iată doar câteva dintre ele: armonizarea impozitelor, optimizarea gestionării problemelor similare, valorificarea în comun a resurselor, realizarea de proiecte europene vizând comunități mai mari, reducerea cheltuielilor cu personalul și a celor administrative.

Cine își dorește însă așa ceva cu adevărat?

Nu cu mult timp în urmă, mai exact la finele anului trecut, Partidul Mişcarea Populară cerea o reformă teritorial-administrativă, în baza căreia să se realizeze comasări ale comunelor care cheltuie mai mult decât încasează din taxe.

“Peste o mie de comune – şi lucrul acesta a fost recent relevat de premierul Orban – sunt unităţi administrativ-teritoriale unde se cheltuie mai mult cu salariile decât se încasează din taxe. O mie de comune! (…) Într-o comună din Moldova, numărul de angajaţi la stat în 1996 era de 35. Între timp, până în 2019, numărul de angajaţi în primărie s-a dublat la 70, în timp ce populaţia a scăzut cu aproape 20%. (…) În această comună, nu am să îi dau numele, 47% din banii primăriei merg pe salarii, 25% pe utilităţi. Vă rog să vă gândiţi ce mai rămâne să foloseşti pentru comunitate, drumuri, poduri, infrastructură”, preciza atunci purtătorul de cuvânt al PMP, Mihail Neamţu.

Recent, subiectul a fost redeschis de cei de la USR-PLUS.

“Vrem reducerea numărului de primării, prin comasare voluntară, pentru a putea asigura locuitorilor servicii publice mai bune. România se confruntă cu una dintre cele mai fragmentate administrații locale din UE, ceea ce duce la ineficiență și la lipsa capacității reale de a furniza servicii publice de calitate.

În mediul rural, calitatea serviciilor publice furnizate este – după cum știm cu toții –  mult mai redusă decât în mediul urban; asta fie că vorbim de apă potabilă, canalizare, colectarea deșeurilor, transport public sau servicii sociale. Reforma teritorială prin comasare voluntară se va implementa prin voința liber exprimată a comunităților locale de a fuziona pentru a fi mai eficiente. Asta se va întâmpla într-un sistem legal clar și cu stimulente pentru a încuraja comasarea.

Criteriile esențiale pentru comasare a primăriilor includ: mărimea populației, densitatea acesteia, distanțele de acces, rețeaua de drumuri și transport public, dezvoltarea economică și dotările social-edilitare”, susțin cei de la USR PLUS.

Cum văd însă această comasare cei direct vizați, adică primarii comunelor care, unele dintre ele, ar urma să dispară?

Boncidai Csaba, primarul comunei Pericei și președintele Asociației Comunelor din România (ACOR) – filiala Sălaj, crede că se pot aduce unele îmbunătățiri sistemului actual, însă spune NU deființării comunelor mici.

“Sunt anumite atribuții care pot fi rezolvate în comun. Nu fiecare comună trebuie să aibă arhitect șef, poliție locală, contabilitate, secretar, serviciu de asistență socială. Nu vorbim însă numai de rentabilitate economică, ci de satisfacerea necesităților cetățenilor. Spun NU desființării comunelor și DA rentabilizării anumitor atribuții”, consideră președintele ACOR Sălaj.

Ce însemnă însă în cifre comunele din Sălaj? Așa cum se știe, în județ există 57 de comune, dintre care trei cu o populație sub 1.000 de locuitori (Zalha, Lozna și Zimbor) și alte 11 cu mai puțin de 1.500 de locuitori. Un număr 42 de comune au mai puțin de 3.000 de locuitori. Cel mai mari comune sunt Sărmășag și Crasna, cu aproape 7.000 de locuitori. Din punct de vedere al administrației locale, cele 57 de comune înseamnă 633 consilieri locali, 57 de primari și 57 de viceprimari, plus un întreg aparat al administrației publice locale, sedii de primărie cu cheltuielile aferente și tot tacâmul.

Aceste administrații locale gestionează și oferă servicii unei populații de 137.500 de persoane. Dacă o comună ar avea minim 3.000 de persoane, în Sălaj ar trebui să existe maxim 45 de comune. Pentru 5.000 de persoane, numărul comunelor ar fi de 27-28.

Va avea însă cineva curajul să ia “taurul de coarne”?    

Post Views: 174