Colonie cu 200 de lilieci, in biserica din Zalnoc

O colonie cu aproximativ 200 de lilieci din doua specii protejate, liliacul mare cu potcoava şi liliacul caramiziu, a fost descoperita in biserica de lemn din localitatea Zalnoc, in timpul lucrarilor de restaurare la acoperisul imobilului.

Constructia, momunent istoric, a intrat luna trecuta intr-un proces de restaurare care presupune realizarea unei noi învelitori de șindrila, acesta fiind demarat de Asociația “Arhaic”, cea care gestioneaza în zona Salajului programul civic de salvgardare a patrimoniului cultural construit “Ambulanța pentru Monumente”.

Liliecii amana unele lucrari pana la toamna

Dupa descoperirea coloniei de lilieci, s-a luat legatura cu Centrul pentru Cercetarea şi Conservarea Liliecilor, pentru a fi gasita o solutie.
“În urma discuţiilor, am luat decizia de a amana pana în septembrie procesul de tratare a şindrilei, pentru ca atunci cand vremea se raceşte liliecii se adapostesc în peşteri şi vor pleca din biserica. De asemenea, vom sigila cu plasa locurile prin care ar putea intra în lacaşul de cult, dar le lasam la dispoziţie podul. E posibil ca şi pana acum sa fi stat în pod, dar i-am deranjat cu lucrarile şi s-au mutat în biserica”, a explicat Bogdan Ilieş, vicepreședintele Asociației “Arhaic”, citat de Agerpres.
Conform Centrului pentru Cercetarea şi Conservarea Liliecilor, liliecii din Romania formeaza una dintre cele mai importante populaţii din Europa, atat datorita numarului mare de specii de la noi din ţara, cat şi marimii coloniilor.
Pe teritoriul Romaniei au fost identificate pana în momentul de fața 32 de specii de lilieci. Prin comparație, Marea Britanie are o fauna de doar 17 specii de lilieci, iar Norvegia doar 10 specii, spun specialistii. În Romania înca nu este greu sa gasim colonii de lilieci cu peste 1.000 de exemplare. Aceste colonii sunt de regula în peșteri, însa și podurile cladirilor pot adaposti colonii semnificative. Cele mai mari colonii de la noi, cunoscute din cladiri, numara peste 2.000 de lilieci.

Biserica din Zalnoc, conservata digital in proiectul Pixels for Heritage

Biserica de lemn din Zalnoc este prima pentru care a fost realizat un model 3D. Asociația Arhaic s-a alaturat Muzeului Județean de Istorie și Arta din Zalau și Institutului Național al Patrimoniului, mai exact proiectului Pixels for Heritage derulat de aceste doua instituții, în vederea conservarii digitale a bisericilor de lemn din Salaj și din împrejurimi.
Biserica de lemn din Zalnoc, cu hramul „Sfinții Arhangheli”, a fost construita la începutul secolului 18, literatura de specialitate reținand ca an al edificarii sale anul 1700, în baza unei presupuse inscripții care se afla candva deasupra ușii de la intrare.
A fost una dintre primele biserici de lemn din Salaj despre care s-a scris, profesorul și preotul piarist Czirbusz Géza dedicandu-i în anul 1900 un articol în paginile ziarului budapestan Magyar Állam. De asemenea, biserica a fost cercetata și de catre Fetzer János Ferencz, calugar minorit și profesor la Șimleu Silvaniei, cel care a scris primul articol dedicat bisericilor de lemn din Salaj.
Despre aceasta biserica cat și despre istoria satului Zalnoc a scris și preotul Ioan Buteanu în lucrarea sa „Din monografia satului Zalnoc”, publicata în ziarului „Plugarul” în 1924. Acesta a consemnat date inedite despre evoluția istorica a bisericii și a prezentat o descriere amanunțita a lacașului de cult. Potrivit acestuia, biserica a fost facuta de iobagi și de meșterul Petre, pe locul dat de baronul Kemény din Chieșd.
În exterior, pereții bisericii au fost varuiți. Interiorul sau a fost decorat cu pictura în a doua jumatate a secolului 18, realizarea picturii fiindu-i atribuita zugravului Nechita.
Privitor la sistemul constructiv, edificiul face parte din categoria de biserici de lemn cu acoperiș decroșat peste altar, sistemul de îmbinare a elementelor de lemn fiind unul tradițional (coada de randunica). Intrarea în biserica este pe latura de sud. Are planimetria obișnuita: pronaos, naos dreptunghiular și absida decroșata în partea sa estica. Bolta peste naos și altar este de tip semicilindric. Turnul clopotnița este așezat peste pronaos. Șarpanta bisericii este realizata din capriori din stejar, învelitoarea fiind din șindrila, potrivit informatiilor furnizate de Muzeul Judetean de Istorie si Arta Zalau.
Ultima reparație a avut loc în anul 1980.