Zălăuanul Codruț Șereș, fost ministru al Eco-nomiei, și ceilalți inculpați din dosar, acuzați de complot și subminarea economiei naționale, ar putea beneficia de pedepse mai mici, după noul Cod Penal. Infracțiunea s-ar putea transforma în inițiere și constituire de grup infracțional organizat, respectiv abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. La termenul de miercuri al procesului, avocatul lui Șereș a arătat în fața judecătorilor că fapta pentru care a fost trimis în judecată clientul său nu ar avea corespondent în noul Cod penal, astfel că, față de cel pe care îl apără, instanța ar trebui să închidă cazul. La rândul său, procurorul de ședință a spus că faptele corespondente din noul Cod penal sunt de constituire a unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și a cerut judecătorilor să continue judecata, prin prisma acestor fapte.

Un nou verdict
pentru Șereș, în martie

Instanța a arătat că va preciza faptele de care s-ar face vinovați inculpații atunci când va lua decizia în acest dosar și a anunțat avocații să se pregătească pentru 3 martie, când aceștia și procurorul vor expune pledoariile finale.
Noul Cod penal prevede, pentru subminare economică, o pedeapsă cu închisoarea de la 10 la 20 de ani.
Pedeapsa pentru abuz în serviciu este închisoarea de la doi la șapte ani, cu mențiunea că dacă faptele au produs consecințe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.
Instanța a ascultat, miercuri, și cererile de schimbare de încadrare ale celor din dosar în raport cu infracțiunile din noile coduri.
În acest dosar, Codruț Șereș, a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, în septembrie 2011, pentru că ar fi ascuns activitățile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica SA, în urma cărora s-au adus prejudicii de aproximativ 165 de milioane de dolari.
Procurorii DIICOT – Structura Centrală îl acuză pe Codruț Șereș de complot și subminarea economiei naționale.
În acest dosar procurorii i-au mai deferit justiției pe cei care făceau parte din conducerea Hidroelectrica, respectiv pe Eugen Pena, fost director general, Victoria Geormăneanu, fost director economic, George Lavinius Asan, director furnizare, Nicolae Opriș, fost șef Serviciu Marketing – Furnizare, Traian Oprea, director general, Georgeta Iosif, director economic.
Aceștia au desfășurat activități infracționale care au produs un prejudiciu conside-rabil patrimoniului societății și bugetului consolidat al statului.

Jonglerii păguboase cu energie

Activitatea infracțională a vizat modalitatea de contractare a cantităților de energie electrică rezultate din producția proprie și din achizițiile de la alți producători, în condiții total nefavorabile societății și a condus la imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare funcționării în siguranță a Sistemului Energetic Național – ramură strategică a economiei naționale, aspect de natură să submineze economia națională. stop_coloana
În ceea ce-l privește pe Ioan Codruț Șereș, anchetatorii au stabilit că, în calitate de Ministru al Economiei și Comerțului, a sprijinit gruparea constituită la nivelul conducerii SC Hidroelectrica SA, prin nedenunțarea și omisiunea sesizării organelor judiciare a faptelor ilicite de care a luat cunoștință prin natura funcției deținute, a dispus efectuarea de modificări asupra materialului realizat de Corpul de Control și nu a luat măsurile care se impuneau pentru ca activitatea SC Hidroelectrica S.A. să se deruleze în mod legal.

Recidivist în prejudicierea
statului român

La începutul lunii decembrie a anului trecut, fostul ministru al Economiei și Comerțului Ioan Codruț Șereș a fost condamnat într-un alt dosar, la șase ani de închisoare cu executare. Acesta a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru aderare la un grup infracțional și șase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, potrivit deciziei instanței supreme. Judecătorii au comasat pedepsele și au dispus ca Șereș să o execute pe cea mai grea, de șase ani de închisoare.
Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, Codruț Sereș, alături de Zsolt Nagy, fost mini-stru al Comunicațiilor și Tehno-logiei Informației, și Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea și Mihai Radu Donciu, au organizat într-un grup infracțional în scopul comiterii unor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material din privatizarea mai multor companii naționale.
Codruț Șereș este acuzat și de trădare prin transmiterea de secrete și a fost condamnat și el la cinci ani de închisoare pentru aderare la un grup infracțional, pedeapsă cu executare. Instanța l-a mai condamnat pe cetățeanul ceh Michal Susak, iar pentru Michal Susak și Mircea Călin Flore s-a reținut și comiterea infracțiunii de complicitate la spionaj.
Concret, în sarcina celor șase inculpați s-au reținut comiterea de activități ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8 la sută din acțiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a S.C. Romaero S.A. București și S.C. Avioane S.A. Craiova, aflate în portofoliul MEC – OPSPI, consultanță în ve- derea privatizării S.N. Radiocomunicații, adjudecarea licitației pentru asigurarea consultanței în vederea restructurării și privatizării C.N. Poșta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46 la sută din acțiunile deținute de statul român la S.C. Romtelecom S.A. din portofoliul MCTI.
Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpați fiind judecați în același dosar, de către magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Post Views: 51