Salajenii isi deverseaza cea mai mare parte a apelor menajere in santuri si, de acolo, in raurile judetului. Desi Uniunea Europeana ne preseaza sa rezolvam aceasta problema, doar 16 comune din totalul de 57 si-au realizat ori sunt pe punctul de a-si face sisteme de canalizare si statii de epurare a apelor uzate.
La fel ca in multe alte domenii, Salajul este codas si la racordarea populatiei la sisteme de canalizare. Potrivit datelor primite de la Sistemul de Gospodarire a Apelor Salaj, mai putin de o treime din salajeni au acces la servicii de canalizare, in timp ce media pe tara este de peste 51 la suta. Diferenta este si mai mare daca raportarea se face la judetele din nordul tarii, unde gradul de acoperire cu retele de canalizare este de aproximativ 90 la suta.
Situatia nefavorabila a Salajului este data in special de mediul rural, unde, din cele 57 de comune, doar trei au, pana in prezent, sisteme de canalizare si statii de epurare a apelor uzate. Este vorba despre Sarmasag, Crasna si Sag, la care se adauga si doua localitati din zona periurbana a Simleului, Cehei si Pusta Vale, unde a fost finalizata, de asemenea, racor-darea populatiei la sistemul de canalizare. Lucrari in derulare mai sunt in comunele Criseni (unde este realizata pana in prezent aproximativ 80 la suta din reteaua de canalizare), Pericei (56 la suta), Varsolt (80 la suta, plus 10 la suta din statia de epurare), Bocsa (45 la suta) si Chiesd (70 la suta). In plus, mai multe comune sau asociatii de comune au castigat finantari pentru dezvoltarea sau extinderea unor sisteme de canalizare, lucrarile urmand a fi demarate de anul viitor. Este vorba despre Rus si Letca (prin Ordonanta 7/2006), la care se adauga comunele Agrij si Crasna si asociatiile de dezvoltare inter-comunitara Valea Agrijului (Agrij si Romanasi), Valea Salajului (Salatig, Dobrin) si Valea Somesului (Galgau si Poiana Blenchii) – cu finantare prin Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala.
Diferenta de la cele 16 comune care fie au in derulare proiecte de canalizare, fie au facut rost de finantari in acest sens, si totalul comunelor din judet este data de 41 de comune unde primariile n-au realizat nimic sau aproape nimic in aceasta directie (cateva dintre ele si-au obtinut, totusi, aviz de gospodarire a apelor in vederea depunerii unor eventuale proiecte). Asta in conditiile in care Uniunea Europeana ne obliga ca pana cel tarziu in 2018 toate comunele cu cel putin 2.000 de locuitori (adica majoritatea celor din judet) sa fie racordate la canalizare si la statii de epurare. Termenul dat comunei Sarmasag a expirat inca din 2007 (termen respectat de edilii de acolo), urmatorul termen fiind 2015, pentru comunele Crasna, Nusfalau, Boghis, Bobota, Balan, Surduc si Ip (ultimele patru neavand pana in prezent nici macar finantarea asigurata). Restul comunelor au ca termene finele anilor 2017, respectiv 2018. Nerespectarea acestor termen inseamna obligarea Romaniei la plata unor penalitati de sute de mii de euro pe zi.
Cehu, cel mai slab canalizat oras
Nici orasele din Salaj nu stau chiar pe roze la capitolul canalizare. Cel mai rau sta Cehu Silvaniei, unde este racordata la canalizare doar 34 la suta din populatie, dupa care urmeaza Simleul, cu 38 la suta. In Jibou au canalizare 48 la suta dintre locuitori, iar in Zalau 88 la suta.

Post Views: 64